Preţurile de consum în Ungaria au atins cel mai ridicat nivel de după 1998. Datele oficiale publicate marţi de Institutul naţional de statistică arată că preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 13,7% în luna iulie, după un avans de 11,7% în luna iunie, în principal ca urmare a unei creşteri de 27% a preţurilor la alimente. Inflaţia de bază a înregistrat o creştere şi mai mare de 16,7%, ceea ce arată cât de extinse sunt presiunile inflaţioniste în economie.

Banca Naţională a Ungariei (NBH) a majorat dobânda de referinţă cu peste 800 de puncte de bază în acest an, inclusiv mai multe majorări cumulate de 200 de puncte de bază adoptate luna trecută, în condiţiile în care decidenţii se străduiesc să ţină sub control inflaţia şi să sprijine forintul.

Moneda ungară este a treia cea mai puțin performantă monedă emergentă de la invazia rusească din Ucraina, cu o depreciere de peste 8% în raport cu moneda euro.

„Banca centrală nu are altă alegere decât să continue ciclul de majorare a dobânzilor cu paşi decisivi”, a spus Mariann Trippon, economistă la CIB Bank în Budapesta. Mariann Trippon prognozează că dobânda de bază a NBH va ajunge la 13% la finele anului, de la 10,75% în prezent.

Analiştii sunt de părere că atunci când este vorba de preţuri, ce este mai rău abia acum urmează. În timp ce în luna iulie inflaţia a fost dominată de preţurile la alimente, în condiţiile în care preţurile la pâine şi brânză au înregistrat o creştere de peste 50% în ritm anual, lucrurile ar urma să se schimbe în lunile următoare când accentul va cădea pe preţurile la energie.

Plafonarea preţurilor la carburanţi, care a făcut din Ungaria ţara din UE cu cele mai mici preţuri la benzină şi motorină, este eliminată treptat pe măsură ce guvernul condus de Viktor Orban încearcă să reducă cheltuielile şi să facă faţă unei posibile crize energetice, mai notează Bloomberg, citată de Agerpres. Această decizie ar putea duce rata anuală a inflaţiei la peste 20% la toamnă, estimează Mariann Trippon.