UNICEF a solicitat suma de 1,6 miliarde de dolari pentru ajutorul umanitar acordat copiilor afectaţi de pandemia de COVID-19
foto: canal3.md
Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) a solicitat suma de 1,6 miliarde de dolari americani pentru ajutorul umanitar acordat copiilor afectaţi de pandemia de COVID-19, în creştere faţă de suma de 651,6 milioane de dolari solicitată printr-un apel similar la sfârşitul anului martie, informează agerpres.ro.
"Această creştere reflectă consecinţele socio-economice devastatoare ale bolii şi nevoile tot mai mari ale familiilor. Odată cu intrarea în cea de-a cincea lună a epidemiei, costurile pentru provizii, transport şi îngrijire cresc în mod considerabil", a transmis luni UNICEF.
"Pandemia este o criză de sănătate care devine rapid o criză a drepturilor copilului", a declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.
"Şcolile sunt închise, părinţii au rămas fără loc de muncă, iar familiile sunt supuse unei presiuni tot mai mari. În timp ce începem să ne reimaginăm cum ar arăta lumea post-COVID, aceste fonduri ne vor ajuta să răspundem la criză, să ne redresăm după urmările ei şi să îi protejăm pe copii de efectele ei colaterale", a adăugat Fore.
Accesul la servicii esenţiale precum asistenţa medicală şi imunizarea de rutină a fost deja compromis pentru sute de milioane de copii, ceea ce ar putea duce la o creştere semnificativă a mortalităţii infantile.
În acelaşi timp, sănătatea mintală şi impactul psihosocial al restricţionării libertăţii de mişcare, închiderea şcolilor şi izolarea vor intensifica, probabil, nivelurile deja ridicate de stres, în special în cazul copiilor vulnerabili.
Potrivit unei analize UNICEF, aproximativ 77 de procente dintre copiii cu vârste sub 18 ani la nivel mondial - sau 1,8 miliarde - locuiesc în cele 132 de ţări cu o formă de restricţionare a libertăţii de mişcare din cauza COVID-19.
Factorii de risc pentru violenţă, abuz şi neglijare sunt în creştere în cazul copiilor care trăiesc în condiţii de restricţionare a libertăţii de mişcare şi declin socio-economic.
Fetele şi femeile prezintă un risc mai mare de violenţă sexuală şi de gen.
În multe cazuri, copiii refugiaţi, migranţi şi strămutaţi intern, precum şi cei care revin în ţările lor, se confruntă cu un acces redus la servicii şi protecţie şi sunt mai expuşi la xenofobie şi discriminare.
"Am văzut ce face pandemia în ţările cu sisteme de sănătate dezvoltate şi suntem preocupaţi de ceea ce ar provoca ţărilor cu sisteme mai slăbite şi cu mai puţine resurse disponibile", a subliniat Fore.
UNICEF îşi concentrează răspunsul la pandemie asupra statelor cu crize umanitare existente, acţionând atât pentru prevenirea transmiterii, cât şi pentru atenuarea impactului colateral asupra copiilor, femeilor şi populaţiilor vulnerabile, în special în ceea ce priveşte accesul la îngrijiri medicale, alimente, apă potabilă şi canalizare, educaţie şi protecţie.
UNICEF a primit până în prezent 215 milioane de dolari în sprijinul răspunsului său la pandemie, notează Xinhua.
"Această creştere reflectă consecinţele socio-economice devastatoare ale bolii şi nevoile tot mai mari ale familiilor. Odată cu intrarea în cea de-a cincea lună a epidemiei, costurile pentru provizii, transport şi îngrijire cresc în mod considerabil", a transmis luni UNICEF.
"Pandemia este o criză de sănătate care devine rapid o criză a drepturilor copilului", a declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.
"Şcolile sunt închise, părinţii au rămas fără loc de muncă, iar familiile sunt supuse unei presiuni tot mai mari. În timp ce începem să ne reimaginăm cum ar arăta lumea post-COVID, aceste fonduri ne vor ajuta să răspundem la criză, să ne redresăm după urmările ei şi să îi protejăm pe copii de efectele ei colaterale", a adăugat Fore.
Accesul la servicii esenţiale precum asistenţa medicală şi imunizarea de rutină a fost deja compromis pentru sute de milioane de copii, ceea ce ar putea duce la o creştere semnificativă a mortalităţii infantile.
În acelaşi timp, sănătatea mintală şi impactul psihosocial al restricţionării libertăţii de mişcare, închiderea şcolilor şi izolarea vor intensifica, probabil, nivelurile deja ridicate de stres, în special în cazul copiilor vulnerabili.
Potrivit unei analize UNICEF, aproximativ 77 de procente dintre copiii cu vârste sub 18 ani la nivel mondial - sau 1,8 miliarde - locuiesc în cele 132 de ţări cu o formă de restricţionare a libertăţii de mişcare din cauza COVID-19.
Factorii de risc pentru violenţă, abuz şi neglijare sunt în creştere în cazul copiilor care trăiesc în condiţii de restricţionare a libertăţii de mişcare şi declin socio-economic.
Fetele şi femeile prezintă un risc mai mare de violenţă sexuală şi de gen.
În multe cazuri, copiii refugiaţi, migranţi şi strămutaţi intern, precum şi cei care revin în ţările lor, se confruntă cu un acces redus la servicii şi protecţie şi sunt mai expuşi la xenofobie şi discriminare.
"Am văzut ce face pandemia în ţările cu sisteme de sănătate dezvoltate şi suntem preocupaţi de ceea ce ar provoca ţărilor cu sisteme mai slăbite şi cu mai puţine resurse disponibile", a subliniat Fore.
UNICEF îşi concentrează răspunsul la pandemie asupra statelor cu crize umanitare existente, acţionând atât pentru prevenirea transmiterii, cât şi pentru atenuarea impactului colateral asupra copiilor, femeilor şi populaţiilor vulnerabile, în special în ceea ce priveşte accesul la îngrijiri medicale, alimente, apă potabilă şi canalizare, educaţie şi protecţie.
UNICEF a primit până în prezent 215 milioane de dolari în sprijinul răspunsului său la pandemie, notează Xinhua.