UNICEF: Japonia, pe primul loc la sănătate infantilă
realitatea.net
Un raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (Unicef) publicat marţi plasează Japonia pe primul loc la sănătate infantilă, cu o rată scăzută de mortalitate şi un număr foarte mic de copii subponderali, transmite agerpres.ro.
Japonia dispune de indicatori excelenţi pentru nutriţie şi sănătatea copiilor săi, menţinând în acelaşi timp un indice foarte scăzut al obezităţii. Secretul său? Prânzul luat la şcoală.
Ea are de asemenea cea mai mică rată de obezitate în rândul copiilor dintre cele 41 de ţări dezvoltate ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit experţilor, la această situaţie contribuie mai mulţi factori, între care atenţia specială acordată de japonezi sănătăţii, controalele medicale periodice organizate pentru copii şi, mai ales, rolul cheie al prânzului şcolar.
"Mesele de prânz stabilite de nutriţionişti sunt servite în toate şcolile primare şi în majoritatea colegiilor din Japonia", a declarat Mitsuhiko Hara, medic pediatru şi profesor la Universitatea Kasei Gakuin din Tokyo.
Masa de prânz este obligatorie, iar gustările aduse de elevi nu sunt permise. În majoritatea şcolilor, mesele de prânz nu sunt gratuite, însă sunt puternic subvenţionate.
Fiecare masă este calibrată pentru a avea aproximativ 600-700 kilocalorii repartizate în mod echilibrat între glucide, carne şi legume.
Un prânz luat la o şcoală din regiunea Gunma (centru) oferă o idee: orez cu peşte la grătar şi o farfurie cu spanac şi germeni de soia, servite cu supă miso de porc, toate însoţite de lapte şi prune.
"Prânzul şcolar este conceput pentru a aduce elementele nutritive care tind să lipsească din mesele consumate acasă", a declarat un oficial al Ministerului Educaţiei, Mayumi Ueda.
"Cred că acest lucru contribuie la echilibrul nutriţional necesar copiilor", a mai spus ea.
Aceste mese de prânz nu servesc doar la hrănirea copiilor, ci şi la educarea lor.
"Există şi un anunţ audio difuzat zilnic la şcoală pentru a explica nutrienţii din prânzul zilei şi reprezintă o modalitate bună de a educa copiii", a spus Hara.
Guvernul studiază nutriţia şi obiceiurile alimentare în fiecare an şi foloseşte rezultatele acestor anchete pentru a adapta prânzurile şcolare, a adăugat ea.
Practica prânzurilor şcolare a început în Japonia în 1889, când boluri de orez şi peşte la grătar erau distribuite copiilor săraci din prefectura Yamagata, în nordul arhipelagului.
Programul s-a extins în restul ţării după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a combate malnutriţia infantilă într-o perioadă de gravă penurie alimentară.
Rezultatele apar clar în statistici: Japonia are una dintre cele mai mici rate de mortalitate infantilă, iar proporţia copiilor supraponderali sau obezi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani este de 14,42%, cu mult mai mică decât în majoritatea celorlalte ţări dezvoltate. Conform acestui ultim criteriu, Statele Unite se situează în fruntea clasamentului Unicef cu 41,86%, Italia cu 36,87% şi Franţa cu 30,09%.
Japonia dispune de indicatori excelenţi pentru nutriţie şi sănătatea copiilor săi, menţinând în acelaşi timp un indice foarte scăzut al obezităţii. Secretul său? Prânzul luat la şcoală.
Ea are de asemenea cea mai mică rată de obezitate în rândul copiilor dintre cele 41 de ţări dezvoltate ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit experţilor, la această situaţie contribuie mai mulţi factori, între care atenţia specială acordată de japonezi sănătăţii, controalele medicale periodice organizate pentru copii şi, mai ales, rolul cheie al prânzului şcolar.
"Mesele de prânz stabilite de nutriţionişti sunt servite în toate şcolile primare şi în majoritatea colegiilor din Japonia", a declarat Mitsuhiko Hara, medic pediatru şi profesor la Universitatea Kasei Gakuin din Tokyo.
Masa de prânz este obligatorie, iar gustările aduse de elevi nu sunt permise. În majoritatea şcolilor, mesele de prânz nu sunt gratuite, însă sunt puternic subvenţionate.
Fiecare masă este calibrată pentru a avea aproximativ 600-700 kilocalorii repartizate în mod echilibrat între glucide, carne şi legume.
Un prânz luat la o şcoală din regiunea Gunma (centru) oferă o idee: orez cu peşte la grătar şi o farfurie cu spanac şi germeni de soia, servite cu supă miso de porc, toate însoţite de lapte şi prune.
"Prânzul şcolar este conceput pentru a aduce elementele nutritive care tind să lipsească din mesele consumate acasă", a declarat un oficial al Ministerului Educaţiei, Mayumi Ueda.
"Cred că acest lucru contribuie la echilibrul nutriţional necesar copiilor", a mai spus ea.
Aceste mese de prânz nu servesc doar la hrănirea copiilor, ci şi la educarea lor.
"Există şi un anunţ audio difuzat zilnic la şcoală pentru a explica nutrienţii din prânzul zilei şi reprezintă o modalitate bună de a educa copiii", a spus Hara.
Guvernul studiază nutriţia şi obiceiurile alimentare în fiecare an şi foloseşte rezultatele acestor anchete pentru a adapta prânzurile şcolare, a adăugat ea.
Practica prânzurilor şcolare a început în Japonia în 1889, când boluri de orez şi peşte la grătar erau distribuite copiilor săraci din prefectura Yamagata, în nordul arhipelagului.
Programul s-a extins în restul ţării după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a combate malnutriţia infantilă într-o perioadă de gravă penurie alimentară.
Rezultatele apar clar în statistici: Japonia are una dintre cele mai mici rate de mortalitate infantilă, iar proporţia copiilor supraponderali sau obezi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani este de 14,42%, cu mult mai mică decât în majoritatea celorlalte ţări dezvoltate. Conform acestui ultim criteriu, Statele Unite se situează în fruntea clasamentului Unicef cu 41,86%, Italia cu 36,87% şi Franţa cu 30,09%.