Unii fac averi ilegal, alţii îşi riscă sănătatea. Cine se face responsabil de otrava din carnea bolnavă pe care o mâncăm INVESTIGAŢIE
Când sărăcia îşi dă mâna cu ignoranţa, iar legea e doar teorie, unii fac averi ilegal, alţii îşi riscă sănătatea. Aşa putem rezuma drumul cărnii de la animalul din curte la tarabele din pieţe şi apoi în farfurie. Moldovenii nu ştiu că, adesea, carnea are un fals aviz sanitar şi provine de la animale tratate după ureche sau sacrificate înainte de a muri din cauza unei boli. Ei se bucură că au economisit nişte bani riscând sănătatea lor şi a familiei, iar samsarii de carne ilegală îşi umflă conturile din bănci.
În două treimi din localităţile din ţară nu există medici veterinari, deşi curţile gospodăriilor sunt pline de păsări şi animale. Aşa că situaţia din satul Bălăureşti din Nisporeni nu este o excepţie. La nevoie, unii dintre săteni mai cheamă doctorul din localitatea vecină.
Adevărul este că, de multe ori, oamenii îşi tratează singuri animalele care dau semne de boală, ca să nu mai dea bani veterinarului.
Gospodarii nici nu-şi pun problema că medicamentele poate nu sunt potrivite sau că doza e prea mare. Iar dacă animalul nu se însănătoşeşte, îl taie şi vând carnea, ca să nu iasă în pagubă.
În realitate, dacă omul îşi dă seama că animalul e bolnav, merge la farmacia veterinară şi cumpără ce medicamente crede el că i-ar trebui. Legea spune că îţi trebuie reţetă dată de medic, dar nu se împiedică nimeni de acest detaliu. Farmaciştii nici nu se gândesc să avertizeze că dacă dai păsărilor sau animalelor antibiotice, o bună bucată de vreme e periculos să le consumi ouăle, laptele sau carnea.
De la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor avem confirmarea că acest tip de medicaţie e un atentat la sănătatea consumatorilor.
"Dacă persoana respectivă a administrat un antibiotic porcului respectiv şi peste o zi îl taie, carnea respectivă va conţine antibiotice în dânsa. Persoana care va cumpăra carnea respectivă va ingera antibioticile respective. E grav", a menţionat şeful Direcţiei supraveghere farmaceutică veterinară şi furaje, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Victor Pâslaru.
Tot de la Victor Pâslaru am aflat şi că farmaciştii nu au nicio vină, fiindcă formularele de reţete nu au prea ajuns în teritoriu. De vină sunt procedurile birocratice. Însă, oricum în sate toată lumea ştie că nu verifică nimeni cu adevărat carnea şi că există o soluţie de a ascunde adevărul.
Pe lângă otrava din carnea bolnavă sau plină de medicamente administrate la întâmplare există un risc suplimentar, din cauza condiţiilor în care sunt sacrificate animalele în sat.
Dacă întrebi unde e aşa-zisul abator, toată lumea te îndrumă lângă groapa de gunoi. Locul perfect pentru a înţelege ce focar de infecţie e acolo. Dar chiar poate vinde oricine animale pentru sacrificare fără avizul unui medicul veterinar? Răspunsul este DA.
Şi ce dacă o asemenea realizare poate băga nişte oameni în spital. Bani să iasă! Şi ies destui, după cum am constatat când am făcut pasul următor pe drumul cărnii. Am ales Piaţa Centrală din Capitală, unde sunt trei hale pentru carne.
Ora patru - sâmbătă dimineaţa. În faţa Laboratorului veterinar-sanitar de expertiză zeci de animale sacrificate zac afară, pe mesele din faţa instituţiei, expuse prafului. Programul laboratorului începe abia peste o oră şi jumătate, însă zona e un furnicar de oameni care descarcă în plină stradă carne de porc şi de vită. Păi, cum rămâne cu asigurarea condiţiilor igienico-sanitare?
"Asta într-adevăr este o problemă. Aici clar lucru că lasă de dorit, că nu au posibilitate să ia un autovehicul de aşa gen cu nişte cârlige, instalaţii frigorifice", a declarat medicul veterinar de la Laboratorul veterinar-sanitar de expertiză din Piaţa Centrală, Olga Juncu.
Deci dacă vrea cineva să vadă adevărul, îl vede. Întrebarea este dacă ia şi vreo măsură? Că dacă samsarii de carne ar şti că-i paşte vreo amendă, poate ar respecta măcar unele reguli, dacă nu pe toate. Numai că, surpriză...
"Nu putem spune că au fost aplicate amenzi, deoarece şi procedura cu amenda e problematică, asta tot prin judecată se efectuează", a precizat Juncu.
Să trecem pestea această etapă şi să vedem ce se întâmplă dacă negociezi la faţa locului un potenţial lot de carne de animale pe care vrei să o vinzi fără documente. Lucru uşor de făcut, fiindcă găseşti imediat câţiva vânzători care sunt şi pe post de intermediari. Am insistat să aflăm totuşi cum se face şi ne-a lămurit altcineva. Iată ce am aflat cu camera ascunsă:
"– Noi primim carne aici cu 40 de lei, deja tăiată.
– Are o problemă, nu-i veterinar în sat. Cum facem cu certificatul?
– Aici trebuie să mă înţeleg eu cu un doctor din alt pavilion.
– E posibil să fac acest certificat?
– Da, dar plăteşti 100 de lei de fiecare porc.
– De fiecare porc iese câte o sută?
– Da.
– Pentru certificat?
– Da."
E clar? Pentru o sută de lei, certificatul este făcut de un medic veterinar pe loc, fără să te mai încurci cu acte despre provenienţa mărfii. Sigur, responsabilii de la Piaţa Centrală din Chişinău sunt convinşi că aşa ceva e imposibil la ei.
"Noi nu le putem elibera, deoarece noi nu le avem, medicii care stau aici nu au dreptul să elibereze certificate", a subliniat Olga Juncu.
Cei de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor sunt mai precauţi şi spun că dacă lucrurile stau aşa, situaţia e gravă.
"Asta ar fi o neconformitate, dar riscul care este noi nu cunoaştem provenienţa, dacă nu cunoaştem provenienţa pe transabilitate, aici ar exista o problemă pentru că nu ştim a fost sacrificat forţat sau nu", a spus vicedirectorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Grigore Porcescu.
Din biroul vicedirectorului Agenţiei nu se vede situaţia reală, ci numai aceea din regulamentele interioare, pline de proceduri. Ce mai contează că nu verifică nimeni dacă ele se şi aplică.
"Noi instruim toţi specialiştii noştri din teritoriu după legislaţie. Dacă cineva nu se conformează legislaţiei, înseamnă că trebuie să răspundă. Nu cunosc cazuri în care cineva să fi fost tras la răspundere pentru faptul că nu s-a conformat", a precizat Porcescu.
Dar dacă, la un moment dat, cineva s-ar hotărî să aplice legea, ce ar risca vânzătorii de carne adusă ilegal în piaţă?
Cele mai grave sancţiuni sunt amenzile contravenţionale. În jur de 300 de lei. Dacă o plăteşte în timp de 24 de ore – 150 de lei, n-ar însemna nimic", a adăugat acesta.
Într-adevăr, 150 de lei înseamnă mai nimic. De aceea, există un proiect de majorare a amenzilor, dar nu sunt clare nici sumele, nici termenul în care ar putea intra în vigoare.
Întrebarea este dacă se va schimba acest sistem care protejează comerţul ilegal cu o carne dubioasă, atâta vreme cât aici e vorba despre mulţi bani negri. Foarte mulţi bani. Fiindcă de la crescătorul de animale şi până la tejgheaua din piaţă preţul cărnii aproape se dublează. Un kilogram de carne de vită în viu se vinde la negru cu 40 de lei, respectiv 35-38 de lei în cazul celei de porc. Tăiată şi tranşată, în piaţă carnea ajunge la 60–70 de lei kilogramul.
Adaosul firesc ar fi de maximum 50 la sută, nu dublu. Când un asemenea comerţ aduce venituri fabuloase neimpozabile, e lesne de înţeles de ce nu-i mai pasă nimănui de sănătatea consumatorilor. Nici măcar autorităţilor plătite să asigure respectarea legii.
- Peste 900 de vânzători au fost arestaţi în China, fiind bănuiţi că au vândut carne contrafăcută sau alterată
- Carnea, printre cele mai solicitate produse de sărbători. Despre ce avertizează medicii
- Carnea şi ouăle, cele mai solicitate produse de sărbători. Totuşi, comercianţii se plâng de vânzări proaste în comparaţie cu anul trecut