Uniunea Europeană ar putea să-şi lanseze propria reţea de socializare
Uniunea Europeană ar putea lansa propria reţea de socializare, care să corespundă regulilor şi normelor europene, a declarat comisarul UE pentru economia digitală Mariya Gabriel, scrie adevarul.ro.
În UE ar putea apărea proiecte alternative reţelei de socializare Facebook, care ar răspunde cerinţelor europene de protecţie a datelor personale, a declarat marţi comisarul pentru economia digitală, Mariya Gabriel.
"De la începutul scandalului legat de Facebook am declarat că utilizarea datelor cu caracter personal în scopuri care nu corespund principiilor şi normelor este inacceptabilă. Continuăm să urmărim evoluţia situaţiei. În afară de aceasta, Comisia Europeană a venit cu o iniţiativă legislativă în acest domeniu", a anunţat marţi eurocomisarul.
Fiind întrebată de jurnalişti dacă UE, în legătură cu scandalul în jurul Cambridge Analytica, ar intenţiona să creeze o reţea de socializare asemănătoare cu Facebook, un soi de "Facebook european", comisarul european a declarat că va susţine orice iniţiativă europeană care ar consolida poziţia de lider al UE în domeniul digital.
"Luând în considerare acele reguli pe care dorim să le stabilim, astăzi acţionăm în câteva direcţii. Pe de o parte, nu e obligatoriu să copiem ceea ce există deja. Trebuie să susţinem posibilităţile noastre inovative. Vreau ca noi să susţinem aceste eforturi", a declarat ea.
Comisia Europeană (CE) şi o comisie parlamentară britanică l-au somat marţi pe CEO-ul Facebook Mark Zuckerberg să se explice cu privire la divulgarea de date aflate în centrul celui mai grav scandal din istoria reţelei de socializare, relatează AFP.
În pofida scuzelor pe care le-a prezentat la 21 martie, Facebook nu a reuşit să oprească polemica pe tema protecţiei deficitare a datelor personale. Potrivit unor avertizori de integritate, datele a 50 de milioane de utilizatori colectate de Facebook au ajuns la întreprinderea britanică Cambridge Analytica.
Comisia parlamentară britanică în domeniul digital şi-a reiterat marţi dorinţa de a-l audia pe Mark Zuckerberg "în persoană", eventual prin videoconferinţă.
Mark Zuckerberg a refuzat să intervină el însuşi şi intenţionează să-l delege pe unul dintre adjuncţii săi să fie audiat, i-a scris reprezentanta Facebook însărcinată cu politica publică Rebecca Stimson preşedintele Comisiei Damian Collins. Însă acesta din urmă a insistat ca Zuckerberg să se explice el însuşi, "având în vedere gravitatea acuzaţiilor formulate în legătură cu accesul şi utilizarea datelor utilizatorilor Facebook".
Comisia l-a audiat marţi pe avertizorul de integritate Christopher Wylie, un fost angajat al SCL, firma mamă a Cambridge Analytica. Wylie a explicat că această companie şi AggregateIQ - altă filială a SCL - au lucrat pentru grupări pro-Brexit în campania referendumului din 2016, în Marea Britanie, pe tema ieşirii din Uniunii Europene (UE), utilizându-şi bazele de date în scopuri de marketing ţintit vizând alegători.
"Putem să spunem, în mod rezonabil, că rezultatul referendumului ar fi fost altul, dacă nu ar fi existat ceea ce eu am perceput drept o înşelăciune", a declarat el.
Information Commissionner's Office (ICO) - organismul britanic de protecţia datelor personale, a lansat o anchetă cu privire la Cambridge Analytica şi i-a percheziţionat sediul pe 23 martie. Compania este acuzată, de asemenea, că a dezvoltat un instrument informatic care permite ţintirea unor alegători, cu scopul de a influenţa campania prezidenţială a lui Donald Trump din 2016.
La Bruxelles, comisarul european însărcinat cu Justiţia, Vera Jourova, a dat ultimatum două săptămâni grupului american să răspundă unei serii de întrebări cu privire la modul în care Facebook aplică reglementările europene cu privire la condidenţialitatea datelor.
La 20 martie, preşedintele Parlamentului European (PE) Antonio Tajani l-a invitat deja pe CEO-ul Facebook să vină să dea explicaţii în faţa eurodeputaţilor. Vera Jourova întreabă, de asemenea, dacă cetăţeni europeni se află între utilizatori ale căror date personale au fost deturnate.
Rebecca Stimson a răspuns, în paralel, acestei întrebări. Ea precizează că aproape "1% dintre descărcările" aplicaţiei care a permis ca datele Facebook să ajungă la Cambridge Analytica au fost realizate "de către utilizatori din cadrul Uniunii Europene, între care unii din Regatul Unit".
Gigantul american a prezentat din nou scuze marţi, oferindu-şi pagini întregi în presa germană, după ce a efectuat acelaşi demers duminică în presa americană şi britanică. În mai multe ziare, inclusiv Bild, cel mai citit cotidian din Germania, Mark Zuckerberg îşi exprimă regretul.
"Poate că aţi auzit vorbindu-se despre o aplicaţie (de tip) quiz concepută de către un cercetător universitar, care a condus la scurgeri de date ale unor milioane de utilizatori ai Facebook în 2014. Acesta a fost un abuz de încredere, iar eu regret că noi nu am făcut mai multe", scrie el. Aplicaţia respectivă - "thisismydigitallife" -, concepută de către un cercetător în psihologie care lucra pentru Cambridge Analytica, Alexandre Kogan, a permis acestei întreprinderi să colecteze date personale de la mii de persoane care au descărcat-o, dar şi pe cele ale prietenilor lor de pe reţeaua de socializare, în total aproape 50 de milioane.
Facebook afirmă în pezent că Kogan a acţionat ilegal şi susţine că a redus accesul acestui tip de aplicaţii la date ale prietenilor participanţilor. Reţeaua de socializare a anunţat totodată că efectiează un "audit" al aplicaţiilor care au avut acces "la mari cantităţi de informaţii" şi care prezintă "activităţi suspecte". În fine, promite să-i informeze pe utilizatorii ale căror date au fost deturnate.