Unul dintre cele mai frumoase conace din ţară, Janowski, riscă să se prăbuşească
Embed:
Unul dintre cele mai frumoase conace din ţară, Janowski (IANOVSKI), monument de arhitectură de importanţă naţională din satul Gura Bâcului, Anenii Noi, riscă să se prăbuşească. Acum este în proprietate privată, iar din lipsa banilor pentru reconstrucţie, a fost scos la vânzare cu 130 de mii de euro.
Conacul a fost ridicat în secolul 19 de generalul polonez Janowski, după proiectul celebrului arhitect Alexandru Bernardazzi, şi era unul dintre puţinele edificii din acele vremuri în totalitate electrificate.
"Era un havuz unde se plimbau păunii, aici tot ce cuprinde era cu 150 de specii de liliac aduşi din toată Europa, mireasma lor ajungea chiar şi în sat. Mai era o cărăruşă înspre Nistru, construită din pietre de marmură", a spus directorul muzeului din satul Gura Bîcului, Veronica Osipova.
După venirea sovieticilor, o mare parte dintre averile moşiei au fost confiscate, iar la primul etaj a fost amplasată cantina colhozului.
"700 de oameni, aici lua masa la amiază şi la toate ferestrele acestea erau mese, sala asta, asta, toate erau cu mese. Făceam multe feluri de mâncare, li se părea că sunt la restaurant", a spus fostul bucătar-şef al cantinei, Elena Pâslari.
Conacul a fost construit în întregime din cărămidă roşie, realizată la fabrica lui Janowski. Era atât de populară încât se exporta în ţări precum Franţa sau Germania. După destrămarea Uniunii Sovietice, a ajuns să fie folosită de către localnici la ridicarea sobelor.
"Fiecare gospodar obraznic care ce a vrut a venit şi a luat de aici, au început a scoate cărămida din beciuri. S-a furat parchetul, lemnul, ţigla de sus", a menționat directorul muzeului din satul Gura Bîcului, Veronica Osipova.
În anul 2006, o asociaţie obştească a convins primăria din Gura Bâcului să-i doneze conacul pentru a-l renova şi a construi un azil pentru bătrâni, însă preşedintele Asociaţiei l-a vândut unei persoane private.
"Vina este şi a Ministerului Culturii. Juristul de acolo a dat o foaie în care scria că acest conac nu este monument ocrotit de stat, nu era corect. Ar fi mai corect ca să fie cumpărat de către stat, deoarece doar statul îl va putea restaura, să găsească surse de finanţare", a spus primarul satul Gura Bîcului, Lilia Brehova.
De cealaltă parte, responsabilii de la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării promit că acest caz va fi investigat, deoarece, potrivit legii, proprietarul ar fi trebuit să asigure păstrarea şi valorificarea monumentului.
"Vedem care este situaţia şi să venim nu numai cu acţiuni de pedeapsă, dar şi cu acţiuni prin care să facilităm şi să susţinem agentul economic în a restaura aceste monumente. Sunt nişte investiţii destul de mari ca să poată fi acoperite de agentul economic", a spus secretarul de stat Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Andrei Chistol.
Şi Crama conacului a ajuns în anul 2017 în proprietatea unui tânăr din Chişinău, care spune că are planuri mari, de a atrage cât mai mulţi turişti.
"Vrem să facem o mini sală de banchet pentru zile de naştere, sărbători mai mici, nu este vorba de nunţi, cumetrii ceva mai restrâns, asta e prima sală, după perete a doua sală. La al doilea etaj o să fie un mini-hotel", a spus proprietarul cramei, Corneliu Blagoslovitu.
În Republica Moldova sunt peste 120 de conace, iar o treime dintre ele se află în proprietate privată.
Conacul a fost ridicat în secolul 19 de generalul polonez Janowski, după proiectul celebrului arhitect Alexandru Bernardazzi, şi era unul dintre puţinele edificii din acele vremuri în totalitate electrificate.
"Era un havuz unde se plimbau păunii, aici tot ce cuprinde era cu 150 de specii de liliac aduşi din toată Europa, mireasma lor ajungea chiar şi în sat. Mai era o cărăruşă înspre Nistru, construită din pietre de marmură", a spus directorul muzeului din satul Gura Bîcului, Veronica Osipova.
După venirea sovieticilor, o mare parte dintre averile moşiei au fost confiscate, iar la primul etaj a fost amplasată cantina colhozului.
"700 de oameni, aici lua masa la amiază şi la toate ferestrele acestea erau mese, sala asta, asta, toate erau cu mese. Făceam multe feluri de mâncare, li se părea că sunt la restaurant", a spus fostul bucătar-şef al cantinei, Elena Pâslari.
Conacul a fost construit în întregime din cărămidă roşie, realizată la fabrica lui Janowski. Era atât de populară încât se exporta în ţări precum Franţa sau Germania. După destrămarea Uniunii Sovietice, a ajuns să fie folosită de către localnici la ridicarea sobelor.
"Fiecare gospodar obraznic care ce a vrut a venit şi a luat de aici, au început a scoate cărămida din beciuri. S-a furat parchetul, lemnul, ţigla de sus", a menționat directorul muzeului din satul Gura Bîcului, Veronica Osipova.
În anul 2006, o asociaţie obştească a convins primăria din Gura Bâcului să-i doneze conacul pentru a-l renova şi a construi un azil pentru bătrâni, însă preşedintele Asociaţiei l-a vândut unei persoane private.
"Vina este şi a Ministerului Culturii. Juristul de acolo a dat o foaie în care scria că acest conac nu este monument ocrotit de stat, nu era corect. Ar fi mai corect ca să fie cumpărat de către stat, deoarece doar statul îl va putea restaura, să găsească surse de finanţare", a spus primarul satul Gura Bîcului, Lilia Brehova.
De cealaltă parte, responsabilii de la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării promit că acest caz va fi investigat, deoarece, potrivit legii, proprietarul ar fi trebuit să asigure păstrarea şi valorificarea monumentului.
"Vedem care este situaţia şi să venim nu numai cu acţiuni de pedeapsă, dar şi cu acţiuni prin care să facilităm şi să susţinem agentul economic în a restaura aceste monumente. Sunt nişte investiţii destul de mari ca să poată fi acoperite de agentul economic", a spus secretarul de stat Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Andrei Chistol.
Şi Crama conacului a ajuns în anul 2017 în proprietatea unui tânăr din Chişinău, care spune că are planuri mari, de a atrage cât mai mulţi turişti.
"Vrem să facem o mini sală de banchet pentru zile de naştere, sărbători mai mici, nu este vorba de nunţi, cumetrii ceva mai restrâns, asta e prima sală, după perete a doua sală. La al doilea etaj o să fie un mini-hotel", a spus proprietarul cramei, Corneliu Blagoslovitu.
În Republica Moldova sunt peste 120 de conace, iar o treime dintre ele se află în proprietate privată.