Analistul politic Igor Boţan: Când se elaborează un proiect de lege, acesta trebuie testat la condiţii limită. În cazul dat, cum se va proceda dacă subalternul a descoperit să şeful său a fost implicat într-un act de corupţie.

Fostul viceministru al Justiţiei Nicolae Eşanu: Se porneşte de la logica "facem legile aşa cum ne dă prin cap şi apoi vedem ce iese".

Şeful Direcţiei de Prevenire a Corupţiei în cadrul CCCEC, Vitalie Verebceanu: În cazul în care funcţionarul sesizează un act de corupţie, conducătorul trebuie să ia măsuri de protejare a subalternului care a făcut sesizarea.

Expert Transparency International Moldova, Mariana Kalughin: Potrivit Barometrului global al corupţiei pentru anul 2010, în care gradul de percepţie a coruptibilităţii de către populaţie se măsoară pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă deloc corupt, iar 5 –deosebit de corupt, pe primul loc pentru Moldova este poliţia, cu peste 4 puncte, pe al doilea, instanţele judecătoreşi, iar pe al treilea, politicienii şi funcţionarii publici. Cel mai grav este că cei mai corupţi sunt consideraţi oamenii care trebuie să ne apere interesele, cei care trebuie să pună în aplicare legile.

Şeful Direcţiei de Prevenire a Corupţiei în cadrul CCCEC, Vitalie Verebceanu: Nu este normal ca cineva să facă sesizare cu rea credinţă şi să beneficieze încă şi de protecţie. De accea, se face specificarea „cu bună credoinţă”.

Fostul viceministru al Justiţiei Nicolae Eşanu: Acest proiect de lege nu este unul bun, deoarece nu prevede un mecanism concludent de protecţie  a avertizorului. Este foarte des utilizată sintagma "bună credinţă". Aceasta nu este o abatere disciplinară.

Jurnalistul Segiu Praporşcic: Sunt aproape sigur că acest proiect nu va schimba aproape cu nimic situaţia. Avem nevoie nu numai de legi, dar şi de oameni. În societate noastră, oamenii se cresc fiind deprinşi de mici să dea mită.

Analistul politic Igor Boţan: Şi dacă şeful este corupt? În acest proiect se promovează ideea că şeful nu poate fi corupt.

Şeful Direcţiei de Prevenire a Corupţiei în cadrul CCCEC, Vitalie Verebceanu: Proiectul de lege care obligă funcţionarii să raporteze cazurile de corupţie a fost promovat de CCCEC din considerentul angajamentelor internaţionale pe care le avem. Este şi a doua parte a problemei, nu avem această cultură, de a sesiza acte de corupţie. Nu avem această cultură de „turnător”, care în ţările europene lucrează foarte bine. Nu există intoleranţă faţă de actele de corupţie. Sunt departe de gândul că odată cu publicarea în Monitorul Oficial, o să curgă gârlă sesizările împotriva funcţionarilor corupţi, dar e o măsură de lungă durată.

Jurnalistul Segiu Praporşcic: Nu generalizăm, dar foarte mulţi judecători sunt corupţi, legaţi cu politicieni, cu structuri interlope, de business, care folosesc protecţia judecătorilor pe care îi plătesc pentru a-şi face interesele.

Expert Transparency International Moldova, Mariana Kalughin: În cazul în care eu nu pot avea încredere în judecător, nu mai pot avea încredere în nimeni în această ţară.

Analistul politic Igor Boţan: În ultimii 16 ani se tot vorbeşte despre depolitizarea Procuraturii, dar acest lucru nu se întâmplă. Funcţiile au fost distribuite după algoritm. O persoană foarte respectată în societate, care nu demult era politician, iar acum e judecător, spunea că una din componentele AIE vindea funcţii.

Şeful Direcţiei de Prevenire a Corupţiei în cadrul CCCEC, Vitalie Verebceanu: Avem un cadru legal defectuos. Chiar în convenţia ONU e stipulat că trebuie să fie un echilibru între imunităţile de care dispune un judecător şi posibilitatea de intentare a unui dosar împotriva lui.

Expert Transparency International Moldova, Mariana Kalughin: Din 2002 până în 2007, au fost 18 sesizări de ridicarree a imunităţii judecătorilor adresateCSM, din care 13 au fost acceptate şi doar 2 refuzate totalmente, din care una a fost retrasă chiar de cel care a înaintat-o. Datele statistice cel puţin până în 2007 demonstrează că CSM este foarte deschis în asemenea cazuri.

Fostul viceministru al Justiţiei Nicolae Eşanu: Problema principală nu e că CSM nu s-a întrunit azi, ci sistemul nostru, în care tragerea la răspundere a unui judecător e dependentă de acordul sau lipsa de acord a CSM. Judecătorii nu au încredere în sistemulo judecătoresc şi se tem că acesta nu-i va putea proteja nici pe ei.

Analistul politic Igor Boţan: Nimic nu mă miră în Moldova. Deputaţii pot boicota şedinţele Parlamentului, consilierii municipali - şedinţele CMC. De ce reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii nu ar putea face la fel, dacă acest lucru a devenit o modă în această ţară?

Batem, batem, dar tot nu combatem corupţia. Judecătorului Nicolae Nogai, care printr-o simplă decizie a transferat aproape 30 la sută din acţiunile Moldova-Agroindbank unei companii offshore de pe insulele Belize, nu i-a fost ridicată imunitatea. Consiliul Superior al Magistraturii a încercat să se întrunească, astăzi, într-o şedinţă extraordinară, cu scopul de a lua o decizie în acest sens, numai că unii s-au răzgândit în drum spre şedinţă şi brusc s-au îmbolnăvit, ori şi-au găsit ceva mai important de făcut. Între timp, Guvernul a aprobat astăzi un proiect de lege, potrivit căruia, angajaţii care vor reclama acte de corupţie vor fi protejaţi de şefii lor. Chiar şi de cei corupţi, apare întrebarea? Cu un pas înainte şi doi paşi înapoi, moldovenii luptă împotriva corupţiei. Cât de complicată va fi lupta? Aflăm în această seară, la Fabrika.