A sosit momentul să fie stabilită o plafonare a preţului gazului rusesc, care vine prin conducte spre Europa, pentru a lupta contra încercărilor preşedintelui Vladimir Putin de a manipula piaţa europeană a energiei, a afirmat vineri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite Reuters.

„Cred cu fermitate că este acum momentul pentru o plafonare a preţului gazului rusesc, care vine prin conducte spre Europa. Plafonarea poate fi propusă la nivel european şi există de asemenea baza juridică pentru taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză”, le-a spus jurnaliştilor oficialul UE, la o reuniune a parlamentarilor conservatori din Germania, notează Agerpres. „În ultimele luni am lucrat din greu la nivel european pentru a lupta contra manipulărilor preşedintelui Vladimir Putin, scrie digi24.ro.

Am convenit capacităţi comune de stocare a gazelor şi până acum gradul de umplere este de 80%, în medie, cu două luni mai devreme decât ne aşteptam. Iar Norvegia exportă în UE o cantitate de gaze mai mare decât cea livrată de Rusia”, a ținut să mai precizeze Ursula von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a mai adăugat: „Dar toate acestea nu sunt suficiente: vedem că piaţa electricităţii nu mai funcţionează din cauza perturbărilor masive provocate de manipulările preşedintelui Putin. Rusia optează acum mai degrabă să ardă gazele decât să livreze Europei volumele contractate”.

CNN scria încă de joi că executivul comunitar al UE ia în considerare în prezent opţiuni de a plafona preţurile energiei şi de a reduce cererea de energie electrică, ca parte a unei strategii de a gestiona creşterea bruscă a costurilor energiei cauzată parţial de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina. „O criză este în curs de desfăşurare. Cred că suntem cu toţii extrem de conştienţi şi că preţurile energiei, atât facturile la gaz, cât şi la electricitate, sunt mari, aşa cum nu am mai văzut până acum”, a declarat Mechthild Wörsdörfer, director general adjunct al departamentului de energie al Comisiei Europene.

 „Există speculaţii, există incertitudine pe piaţă şi de aceea facem eforturi şi mai intense acum pentru a vedea ce altceva trebuie făcut”, a mai subliniat ea.  Preţurile au crescut de când compania rusă Gazprom a anunţat că va închide gazoductul Nord Stream 1 timp de trei zile, începând de miercuri, pentru a efectua lucrări de mentenanţă, stârnind temerile că Moscova ar putea opri complet fluxul de gaze către Europa. Europa încearcă din răsputeri să găsească surse alternative pentru livrările ruseşti de gaze, după ce Kremlinul şi-a semnalat disponibilitatea de a pedepsi UE pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Se lucrează la măsuri de urgenţă privind preţurile energiei electrice.

Ar putea exista şi ceva în ceea ce priveşte reducerea cererii de energie electrică”, a spus Wörsdörfer în timpul unei reuniuni a comitetului pentru energie al Parlamentului European privind planurile pentru iarnă. Bruxelles-ul analizează, de asemenea, posibilitatea de a impozita profiturile excepţionale pe care companiile le obţin din creşterea preţurilor la energie, a declarat Wörsdörfer.

Ţările UE sunt responsabile pentru impozitele naţionale, iar Comisia a declarat în luna mai că guvernele pot impozita profiturile obţinute de companii din preţul ridicat al gazelor şi pot folosi veniturile pentru a compensa facturile mai mari la electricitate. Italia a introdus deja o taxă pe veniturile excepţionale din energie. Orice impozit la nivelul UE ar avea nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de ţări membre. Unii lideri cer ca UE să ia mai multe măsuri pentru a reduce costurile. Italia, Belgia şi Republica Cehă se numără printre cei care doresc o plafonare a preţului gazelor la nivelul întregului bloc, în timp ce Franţa şi Grecia doresc ca Europa să decupleze preţul energiei electrice de preţul în creştere al gazelor. Wörsdörfer a adăugat că Bruxelles-ul caută pe „termen mediu spre lung” să îşi schimbe structura pieţei energiei electrice, subliniind că „este nevoie de timp”.

 Potrivit lui Wörsdörfer, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte planul Comisiei de a aborda preţurile energiei pe 14 septembrie. Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene sunt programate să se întrunească pe 9 septembrie la Bruxelles pentru o întâlnire de urgenţă.

La jumătatea săptămânii trecute, preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa şi în Asia au urcat aproape de niveluri record, cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii intensificând concurenţa pentru asigurarea livrărilor. În ultimele săptămâni, piaţa s-a înăsprit şi mai mult, deoarece vremea extrem de călduroasă şi uscată a întrerupt transportul combustibilului pe fluvii şi a limitat producţia de energie hidro şi nucleară.

Ca rezultat, cererea pentru gaze este în creştere, într-un moment în care livrările din Rusia sunt în scădere.  În Europa, preţurile la gaze sunt de peste zece ori mai ridicate decât media din această perioadă a anului, destabilizând economiile, subminând euro şi sporind presiunile asupra politicienilor pentru a atenua impactul inflaţiei ridicate. 

La finalul lunii iunie, liderii G7 au căzut de acord să studieze o posibilă plafonare a prețurilor petrolului și gazelor rusești, pentru a încerca să limiteze capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina. O astfel de măsură s-ar putea dovedi însă greu de pus în practică, arăta o analiză Reuters publicată după summitul G7 din Germania. Oficialii celor mai bogate economii ale lumii spuneau că măsura va limita prețul pe care Rusia îl primește pentru petrol și gaze, permițând în același timp consumatorilor occidentali să se aprovizioneze în continuare. La finalul lunii iulie, statele UE au aprobat planul propus de Comisia Europeană pentru reducerea consumului de gaze naturale în UE. Planul cuprinde reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze între august 2022 și martie 2023. 

Deși ținta este voluntară, Comisia ar putea să o facă obligatorie în caz de urgență în materie de aprovizionare. Țări precum Irlanda și Malta vor fi scutite, pentru că nu sunt conectate la rețelele de gaze ale altor țări din UE. De asemenea, alte țări ar urma să obțină derogări pentru industriile critice.