Obiceiurile alimentare ale oamenilor reprezintă încă una dintre dezbaterile care conduc, deseori, la conflicte inutile, scrie playtech.ro

În acest articol nu vorbim despre stilul de viață vegan, care presupune renunțarea la absolut orice aliment de proveniență animală, ci despre cel vegetarian, care implică doar refuzul de a consuma carne din diverse considerente, unul fiind dorința de a-ți prelungi viața.

Longevitatea nu e influențată doar de stilul de viață, ci și de gene, într-o proporție de 30%. Restul de 70% depinde, într-adevăr, de factorii externi. Cât despre longevitatea în cazul carnivorilor și vegetarienilor, există multe studii care se contrazic.

Noi suntem de părere că fiecare ar trebui să își pună în farfurie ce îi place și ce simte că îi face bine. Carnivorii nu ar trebui să îi ironizeze pe cei care aleg să nu consume produse de proveniență animală, la fel cum nici veganii sau vegetarienii nu ar trebui să îi blameze pe cei care consumă carne și lactate. În toate dezbaterile, ambele tabere încearcă să prezinte argumente care să le susțină stilul de viață, iar una dintre cele mai invocate argumente e longevitatea sporită de dieta adoptată de fiecare.

De exemplu, un studiu desfășurat pe parcursul a cinci ani, care a implicat 100.000 de americani, a arătat că vegetarienii trăiesc mai puțin. Alte analize, pe de altă parte, au arătat că o dietă săracă în carne e asociată cu o viață mai lungă și o stare de sănătate mai bună. Alte studii arată diferențe insignifiante din acest punct de vedere între cele două stiluri de viață.

Un lucru e cert: dietele lipsite de carne pot reduce riscul anumitor probleme de sănătate, cum ar fi diabetul de tip II, presiunea sanguină crescută sau chiar cancerul. De asemenea, veganismul are, la rândul său, anumite avantaje în fața vegetarianismului. James Brown, lector de Biologie și Știință biomedicală la Universitatea Aston spune că, din păcate, în momentul de față nu există suficiente dovezi care să demonstreze că un stil de viață îți garantează o existență mai îndelungată.

Brown expune faptul că, în cazul oamenilor, e foarte greu să realizezi studii care să măsoare efectul a orice asupra longevității, tocmai pentru că trăim mult mai mult decât alte ființe. Oamenii de știință au doar opțiunea de a examina rapoarte medicale sau de a monitoriza voluntari pentru anumite perioade limitate. Datele adunate astfel sunt folosite pentru a arăta efectele anumitor activități asupra longevității, unul dintre ele fiind evitarea cărnii.

Există destul de multe semne de întrebare în privința acestei abordări. O legătură între consumul de carne și o moarte prematură nu înseamnă neapărat că acest obicei a fost cauza clară. Vegetarianismul și longevitatea, de asemenea, ar putea avea o legătură strânsă, dar sunt mai multe variabile. De exemplu, deseori, vegetarienii fac mai mult sport, fumează mai puțin și consumă mai puțin alcool decât carnivorii.

De asemenea, studiile asupra nutriției se bazează pe înregistrările exacte ale consumului de alimente, făcute de voluntari. Nici aici nu există o garanție. După cum spune Brown, alte studii au arătat că oamenii au tendința de a raporta un consum mai mic de calorii și un consum mai mare de mâncare sănătoasă. Fără a controla îndeaproape activitatea voluntarilor, e imposibil să dai un verdict în ceea ce privește legătura dintre hrana zilnică și longevitate.