Moldova a trecut până acum prin toate cele trei forme de guvernământ. A fost republică prezidenţială, semi-prezidenţială şi republică parlamentară. La referendumul de astăzi, cetăţenii urmează să decidă cum vor alege preşedintele şi, implicit, forma de guvernământ.

Într-o republică parlamentară, aşa cum este în prezent Moldova, şeful statului este ales de către Parlament şi are o funcţie mai mult de protocol. Totuşi, el poate dizolva Parlamentul, desemnează premierul în urma consultării cu fracţiunile parlamentare şi numeşte Guvernul în urma votului de încredere al legislativului. În prezent, Italia, Austria, Germania şi Finlanda au astfel de forme de guvernământ. Moldova a devenit republică parlamentară în urma reformei constituţionale din 5 iulie 2000. Referendumul de la 5 septembrie ar putea transforma Moldova într-o republică semi-prezidenţială. Într-un astfel de stat, preşedintele şi premierul sunt participanţi activi în administraţia statului.

Diferenţa faţă de republica parlamentară constă în aceea că preşedintele este ales prin vot universal şi are un rol MAI MULT DECÂT protocolar. În plus, preşedintele este cel care numeşte Guvernul, care este votat de Parlamentul, în faţa căruia răspunde. O astfel de organizare are şi România. pe lângă cele două forme de guvernământ, mai există republica prezidenţială, în care şeful statului are puteri extinse. Odată ales de popor, preşedintele ţării deţine controlul direct al principalelor pârghii politice şi economice ale statului, dar nu poate dizolva Parlamentul.

Moldova a fost republică prezidenţială în perioada 1990-1994, dar a avut şi premier. La nivel mondial un exemplu clasic îl constituie Statele Unite ale Americii. Preşedintele SUA este şeful guvernului şi al Armatei, dar este şi ministru de externe.