În Moldova, prima săptămână a lunii februarie a fost marcată de o nouă turnură în confruntarea dintre putere şi opoziţie. Şi comuniştii şi Alianţa de guvernare îşi dau seama că, până la data alegerii preşedintelui, a rămas foarte puţin timp. În timp ce PCRM a renunţat la propria idee de a modifica procedura de alegere a şefului statului, cei din Alianţă au declarat, în premieră, că e posibil un nou referendum.

Chiar din prima zi a acestei săptămâni comuniştii au pus o condiţie coaliţiei de guvernare - negocierile referitoare la alegerea preşedintelui vor demara doar după stabilirea datei la care acesta va fi ales. Reprezentanţii PCRM susţin că sunt gata de dialog, dar nu vor permite opoziţiei să-l tergiverseze şi nici să schimbe legea pentru a-şi face interesele.

La două zile după această declaraţie, Marian Lupu a anunţat că Alianţa este dispusă să accepte iniţiativa de anul trecut a PCRM, de a modifica articolul 78 din Constituţie, astfel ca preşedintele să poată fi ales de către Parlament, în trei tururi de scrutin, reducând treptat, până la 52, numărul de voturi necesare pentru alegerea şefului statului. În replică, comuniştii şi-au retras imediat proiectul, chiar dacă acesta fusese deja avizat de Curtea Constituţională. Comuniştii consideră că situaţia s-a schimbat şi iniţiativa lor nu mai este actuală. Coaliţia de guvernare nu crede aşa.

Alianţa nu are suficiente voturi pentru adoptarea proiectului în Parlament, din care cauză acesta ar putea fi supus referendumului. Scrutinul ar putea avea loc în vara acestui an, odată cu alegerile locale. Cetăţenii vor fi întrebaţi, dacă doresc alegerea preşedintelui de către Parlament, mai întâi cu 61 de voturi, apoi cu 57, iar dacă primele două încercări eşuează, atunci - cu majoritatea simplă a deputaţilor. Deocamdată, părţile rămân pe poziţii diametral opuse. Candidatura Alianţei la postul de preşedinte este Marina Lupu, dar PCRM este dispusă să voteze doar pentru un candidat apolitic şi neutru.

Între timp, în opinia experţilor, actuala guvernare a pierdut din popularitate în faţa electoratului. Imediat după majorarea tarifului la gazele naturale, s-a scumpit şi căldura. Aşa că, pentru locuitorii Chişinăului, evenimentele politice şi-au pierdut din intensitate pe fundalul scumpirilor.