Curiozitatea de copil l-a lăsat fără vedere şi i-a schilodit mâna, dar el nu s-a lăsat învins şi a devenit un adevărat luptător cu soarta nedreaptă. Viaţa lui Valeriu Popov e învăluită în întuneric de 22 de ani, notează PRIME.

În pofida dizabilităţilor el a ieşit învingător din toate bătăliile vieţii, a absolvit o facultate, a făcut master în psihologie şi-a întemeiat o familie şi a devenit tată a doi copii. Un singur gând, însă nu îl lasă să doarmă liniştit - din iulie ar putea rămâne cu familia pe drumuri, iar căutarea unei soluţii este deocamdată un labirint fără ieşire.

Valeriu Popov este psiholog la Şcoala profesională numărul 11 din Capitală. Drumul până aici nu a fost deloc uşor. La şapte ani a rămas fără vedere, după ce a scos din pământ un obiect, care s-a dovedit a fi un focos de grenadă antitanc. A urmat o explozie.

"Tot corpul era însângerat, organele abdominale, ficat, intestine erau afară, mâna stângă a zburat", a spus profesorul de psihologie, Şcoala Profesională numărul 11, Valeriu Popov.

Au urmat două intervenţii chirurgicale peste hotare, una la Moscova, care i-a redat vederea în proporţie de 4% şi alta în Odesa, care i-a furat orice speranţă că va mai putea vedea vreodată.

În pofida depresiei care a urmat, Valeriu a continuat studiile la Universitate, ajutat de un reportofon şi un computer special pentru nevăzători.

Greutăţile înfruntate îi permite acum lui Valeriu să îi ajute pe alţi tineri care se confruntă cu situaţii dificile. 

Valeriu s-a încăpăţânat să facă şi sport, fiind fundaş în echipa naţională de fotbal a nevăzătorilor.

După lecţii, Valeriu se grăbeşte acasă. Dibuieşte calea cu ajutorul bastonului şi afişează o tăbliţă pe care scrie numărul microbuzului de care are nevoie. Drumul spre casă este anevoios, dar Valeriu îl parcurge fericit, pentru că este aşteptat de soţie şi cei doi copii, cele mai dragi fiinţe pe care nu le-a văzut niciodată.

Familia lor se ţine pe sprijinul reciproc. Cât Vera se plimbă cu copii, Valeriu face câte ceva pe lângă casă, dacă aşa poate fi numită mica odaie din căminul USM, în care se înghesuie toţi patru.

Lucrurile adunate în această cămăruţă de 15 metri pătrați reprezintă toată averea familiei Popov. Frigiderul, masa, canapeaua, până şi covoarele sunt de fapt cadouri făcute de părinţi şi prieteni. Singura piesă de mobilier pe care au reuşit să o cumpere cei doi soţi, este pătucul pentru Matei cel mai mare dintre copii. Aici însă nu este loc de încă un leagăn, aşa că mezina familiei doarme alături de părinţi.

Zilnic, Valeriu trebăluieşte în bucătăria comună de la capătul coridorului:spală vesela, prepară ceai sau pune la fiert cartofi şi ouă.

Peste câteva luni, familia Popov riscă să rămână fără acoperiş deasupra capului. Valeriu a obţinut camera de cămin, după ce a avut curajul să aplice la doctorat. Însă a înţeles că dizabilităţile pe care le are sunt un obstacol pentru a continua aceste studii, astfel va trebuie să plece din cămin în luna iulie. Singura opţiune pentru familia Popov, este chiria. Salariul de psiholog, îndemnizaţiile de invaliditate şi pentru creşterea copiilor abia de se ridică la cinci mii de lei lunar.

"Nu ştim unde să mergem ce să facem, doar la gazdă cu 150-200 de euro, care nu îmi imaginez cum o să îi achit. Salariul o să îmi ajungă doar pentru comunale", a afirmat profesorul de psihologie, Şcoala Profesională numărul 11, Valeriu Popov.

Valeriu nu a lăsat mâinile în jos, a bătut la uşile autorităţilor, a mers şi la o bancă în speranţa că îi va fi acordat un credit pentru procurarea unei locuinţe. Răspunsul însă a fost unul dur. 

Valeriu Popov speră "să vadă luminţa de la capătul tunelului" şi să aibă o locuinţă proprie în care să îşi crească cei doi copii. 

"Nu ştim mâine unde o să trăim, peste un an unde o să trăim. Când eşti singur ţi-ai făcut geanta te duci într-o parte în alta, dar cu doi copii în spate din creangă în creangă", a menționat profesorul de psihologie, Şcoala Profesională numărul 11, Valeriu Popov.

Deznădejdea e cu atât mai mare cu cât autorităţile municipale i-au anunţat că pot miza la o locuinţă socială abia peste 30 de ani, când le va veni rândul.

"Sperăm foarte mult să găsim o cale, să avem o casă a noastră dar nu ştiu", a completat soția Vera Popov.

Cei care pot să le dea o mână de ajutor pot face donaţii la contul bancar sau îi pot contacta la numărul de telefon 078118777.

Codul băncii: VICBMD2X

MD26VI225911509040751170

POPOV VALERIU