Victimele primului val al deportărilor staliniste sunt astăzi comemorate (FOTOREPORT)
comemorarea victimelor deportărilor
Astăzi sunt comemorate victimele primului val al deportărilor staliniste. La monumentul Trenul Durerii, din scuarul Gării Feroviare din Capitală au venit foşti deportaţi şi mulţi cetăţeni de rând, pentru a depune flori şi a-şi aduce aminte de evenimentele de acum 78 de ani, când în noaptea de 12 spre 13 iunie, mii de moldoveni au fost urcaţi cu forţa în trenuri şi duşi în Siberia şi Kazahstan, doar pentru că regimul de atunci îi considera periculoşi.
Data 13 iunie 1941 este zi neagră pentru Ion Harte, născut în satul Batîr, raionul Cimişlia. Avea doar 2 ani când tatăl lui a fost deportat. Ulterior, şi mama lui a fost arestată de structurile de forţă ale regimului stalinist, iar el şi cei patru fraţi au ajuns pe drumuri.
"Mama şi noi, copiii, am rămas în cartea neagră a statului sovietic, am rămas în stradă, toată averea noastră a fost confiscată, casă. Pe urmă ne-au luat şi pe noi, ne-au dus la orfelinate speciale, eram cinci copii", a spus ION HARTE, fostul deportat.
Valentina Sturza, care conduce Asociaţiei foştilor deportaţi din Moldova, a fost deportată de două ori.
"Am fost şi în primul, şi în al doilea val, eu de două ori am fost deportată. În 1941 împreună cu părinţii, pentru că tatăl meu a fost primar, a fost deputat în Parlamentul României. Noi de acolo am evadat şi ne-am întors înapoi. În 1949 ne-au arestat iarăşi pe toţi", a spus VALENTINA STURZA, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi din Moldova.
Cu lacrimi în ochi îşi amintesc de tragedia trăită şi moldovenii care au fost deportaţi opt ani mai târziu, în 1949.
"Am lucrat la tăierea copacilor în pădure. Cu timpul am învăţat limba şi pe urmă mi-a fost mai uşor, când nu ştiam limba mi-a fost greu."
"Aduceau câte o căldare de apă fierbinte, asta era ceaiul nostru, am mers pâna la regiunea Tiumen, ne-au tărăit cu sanie, prin mlaștină, asta era straşnic."
Tinerii din Asociația "UNIREA - ODIP", care de asemenea au participat la eveniment, spun că noile generaţii nu trebuie să uite de crimele regimului stalinist.
"Cei care uită istoria, riscă s-o repete, noi vrem să demonstrăm că tânăra generaţie ştie, nu uită, de asta suntem aici, alături de ei", a spus VLAD BILEŢCHI, preşedintele Asociației "UNIREA - ODIP".
La prima operaţiune din iunie 1941, în listele întocmite de funcţionarii sovietici au fost incluşi aproape 33 de mii de oameni din Basarabia şi Bucovina de Nord. La întocmirea listelor s-a ţinut cont de pregătirea şi activitatea capului familiei, de averea lui şi dacă a colaborat cu administraţia românească. În Basarabia şi Bucovina de Nord au existat trei valuri de deportări, organizate de Comitetul Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Celelalte operaţiuni au fost în iulie 1949 şi în aprilie 1951.
Data 13 iunie 1941 este zi neagră pentru Ion Harte, născut în satul Batîr, raionul Cimişlia. Avea doar 2 ani când tatăl lui a fost deportat. Ulterior, şi mama lui a fost arestată de structurile de forţă ale regimului stalinist, iar el şi cei patru fraţi au ajuns pe drumuri.
"Mama şi noi, copiii, am rămas în cartea neagră a statului sovietic, am rămas în stradă, toată averea noastră a fost confiscată, casă. Pe urmă ne-au luat şi pe noi, ne-au dus la orfelinate speciale, eram cinci copii", a spus ION HARTE, fostul deportat.
Valentina Sturza, care conduce Asociaţiei foştilor deportaţi din Moldova, a fost deportată de două ori.
"Am fost şi în primul, şi în al doilea val, eu de două ori am fost deportată. În 1941 împreună cu părinţii, pentru că tatăl meu a fost primar, a fost deputat în Parlamentul României. Noi de acolo am evadat şi ne-am întors înapoi. În 1949 ne-au arestat iarăşi pe toţi", a spus VALENTINA STURZA, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi din Moldova.
Cu lacrimi în ochi îşi amintesc de tragedia trăită şi moldovenii care au fost deportaţi opt ani mai târziu, în 1949.
"Am lucrat la tăierea copacilor în pădure. Cu timpul am învăţat limba şi pe urmă mi-a fost mai uşor, când nu ştiam limba mi-a fost greu."
"Aduceau câte o căldare de apă fierbinte, asta era ceaiul nostru, am mers pâna la regiunea Tiumen, ne-au tărăit cu sanie, prin mlaștină, asta era straşnic."
Tinerii din Asociația "UNIREA - ODIP", care de asemenea au participat la eveniment, spun că noile generaţii nu trebuie să uite de crimele regimului stalinist.
"Cei care uită istoria, riscă s-o repete, noi vrem să demonstrăm că tânăra generaţie ştie, nu uită, de asta suntem aici, alături de ei", a spus VLAD BILEŢCHI, preşedintele Asociației "UNIREA - ODIP".
La prima operaţiune din iunie 1941, în listele întocmite de funcţionarii sovietici au fost incluşi aproape 33 de mii de oameni din Basarabia şi Bucovina de Nord. La întocmirea listelor s-a ţinut cont de pregătirea şi activitatea capului familiei, de averea lui şi dacă a colaborat cu administraţia românească. În Basarabia şi Bucovina de Nord au existat trei valuri de deportări, organizate de Comitetul Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Celelalte operaţiuni au fost în iulie 1949 şi în aprilie 1951.