Victimele războiului de pe Nistru, comemorate de participanţii la summitul interparlamentar, în frunte cu speakerul Andrian Candu
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, împreună cu preşedintele Parlamentului Georgiei, Irakli Kobakhidze, al Radei Supreme de la Kiev, Andriy Parubiy, şi preşedintele parlamentului leton, Inara Murniece, au depus flori la Complexul Memorial "Maica Îndurerată" şi au ţinut un minut de reculegere în memoria victimelor conflictului armat din stânga Nistrului.
Cei patru speakeri au fost însoţiţi de delegaţiile ţărilor participante la summitul interparlamentar, printre care România, Letonia sau Cehia.
În septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independenţa regiunii, iar doi ani mai târziu, la 2 martie 1992, a început războiul. Efective ale gărzii transnistrene şi unităţi de cazaci au atacat postul de poliţie din Dubăsari, aflat sub juristidicţia Chişinăului. Pentru că în acea perioadă Moldova nu avea armată, a fost implicată Poliţia.
De cealaltă parte, au luptat cazaci, voluntari ruşi şi ucraineni. Cel mai important rol în război l-a jucat Armata a 14-a a Rusiei, cu un efectiv de peste şase mii de militari. Ofiţeri ruşi erau implicaţi nemijlocit în lupte.
Mai mult, combatanţii transnistreni au folosit armament de la depozitele ruseşti. Lupte s-au dat în localităţile Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa.
Potrivit datelor Ministerului Apărării, în timpul conflictului de la Nistru au murit 286 de oameni, iar alţi 284 au rămas invalizi.
La 21 iulie 1992, preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţin, şi cel al Moldovei, Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului.
Documentul prevedea crearea a trei zone de securitate şi prezenţa unor forţe mixte de menţinere a păcii, care au fost redenumite ulterior în Grupul Operativ al Trupelor Ruseşti.
Trupele Armatei a 14-a staţionează în stânga Nistrului până în prezent.
PUBLIKA.MD aminteşte că astăzi la Chişinău are loc conferinţa interparlamentare, cu genericul "Georgia, Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente", în cadrul căreia cele trei state vor semna o declarație privind perspectivele de integrare europeană şi securitatea din regiune.
Reuniunea are loc la iniţiativa şefilor legislativelor din cele trei ţări.
La eveniment vor participa aproximativ 150 de oficiali de nivel înalt și experți internaţionali, inclusiv şefi de legislative, europarlamentari, reprezentanți ai Congresului SUA