Locuitorii sectoarelor Râşcani, Buiucani şi Centru ar putea fi cei mai afectaţi în cazul produceri unor calamităţi, cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren sau cutremurile. Cel puţin asta arată datele Primăriei Chişinău. Pentru a diminua efectele dezastrelor naturale, autorităţile au nevoie de zeci de milioane de lei, bani care nu sunt prevăzuţi în buget.

Toate problemele vin de le râul Bâc, apele căruia se umflă de fiecare dată când plouă puternic. Locuitorii sectoarelor Ciocana şi Râşcani sunt cei mai afectaţi de inundaţii:

"Eu locuiesc aici de mai bine de 30 de ani, sunt pensionar şi nu pot să mă mut în altă parte, dar aş fi vrut să locuiesc într-o zonă mai sigură şi liniştită". 

"Nu e atât de grav, iar să te muţi în altă parte nu este o soluţie, pentru că şi acolo pot fi probleme. Cel mai important e ca autorităţile să acţioneze". 

În replică, autorităţile invocă lipsa banilor. 

"Astăzi, este în fază de alaborare proiectul unui nou baraj în sectorul Râşcani, care vine de la iazul de la Grătieşti. Suplimentar, avem de gând să curăţim albia râului bâc, deoarece sunt depuneri de nămol de 2 metri şi mai mult în unele zone", susţine viceprimarul Capitalei, Nistor Grozavu.

Şi cutremurele prezintă un risc pentru Capitală. În cazul unui cutremur mai mare de 7 pe scara Richter, cele mai afectate ar putea fi clădirile din Centrul istoric al Capitalei. Anume aici sunt cele mai multe construcţii vechi, care ar putea să se prăbuşească. 

Tocmai din această cauză, unii refuză să locuiască în centrul Chişinăului: 

"Aş alege un sector mai sigur din mai multe puncte de vedere". 

"Numai nu centrul Chişinăului. Aici este aglomeraţie şi este risc de cutremure. Aş alege să locuiesc în suburbii".

Sursa seismică pentru Republica Moldova este zona Vrancea, România. Potrivit specialiştilor români, în acest an vor fi, în medie, 15 cutremure pe lună, faţă de 10 în 2012.