Parlamentul a votat, în prima lectură, proiectul de lege privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale.  Potrivit Cancelariei de Stat, noua lege are ca scop crearea unui cadru normativ necesar pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi în vederea consolidării capacităților administrative ale autorităților publice locale și prestarea serviciilor publice de calitate și accesibile populației.

Opoziţia a criticat prevederile proiectului de lege pe motiv că este nefunctional şi nu va aduce beneficii pentru populaţie, dar va creşte cheltuielile administrative, contrar scopului declarat de guvernare. 

"Acest program de amlagamare benevolă şi cu alte fundiţe  care i-au fost agăţate nu va aduce nimic. Scopul este optimizarea, dar e ca în romanul "Yes, Mc Prime Minister". Cand prim-ministrul a cerut să fie redusă birocraţia, şeful aparatului a decis să facă un birou pentru reducerea birocraţiei, întreţinerea căruia va fi mai scumpă decât ceea ce noi reducem". Iată spre ce mergem noi", a declarat deputatul BCS Oleg Reidman în timpul examinării proiectului de lege.

În replica, deputatul PAS Lilian Carp a acuzat comuniştii că au folosit primăriile şi primarii ca pe un instrument electoral.

"În 2001, atunci când s-a revenit la raioane, voi aţi făcut cu 154 de primării mai mult decât a fost în perioada sovietică. Şi bolşevicii înţelegeau atunci nu trebuie să avem primării în fiecăre mahală, aşa cum aţi făcut voi. Şi aţi făcut-o conştient. Aţi dat această primărie în sat, dar bani ca să supravieţuiască primăria nu-i. Pentru că aţi droit să folosiţi instrumente, dar prin acea anexă 5, 6 să le daţi în cap. “Bani nu vă dăm şi în cap!", a delclarat deputatul PAS Lilian Car

De asemenea, BCS califică proiectul de lege drept neconstituţional şi a acuzat PAS că urmăreşte subordonarea politică a autorităţilor publice locale prin impunerea comăsării localităţilor, fapt respins de către deputaţii PAS.

“Atunci când este vorba despre Constituţia Republicii Moldova, nu mai există principiul de doi jurişti trei opinii, pe motiv că Constituţia stabileşte că organizarea administrative-teritorială a ţării, a localităţilor se aprobă prin legi organice. Şi aici Constituţia categoric interzice modificarea organizării administrative teritoriale, hotarelor localităţilor prin hotărâre de Guvern, cât de tare Guvernul nu ar dori acest lucru. Prin hotărâre de Guvern aşa ceva este imposibil şi neconstituţional”, a atras atenţia vicepreşedintele Parlamentului din partea BCS, Vlad Batrîncea.

Fostul deputat socialist Vasile Bolea a reclamat că amalgamarea localităţilor ar putea provoca probleme privind înregistrarea persoanelor fizice şi juridice. 

"Vreţi sau nu vreţi, aceste lucruri vor exista. Un lucru simplu care îl va costa pe cetăţeanul din localitatea supusă amalgamării benevole, cum spuneţi dumneavostră, - cetăţenii vor trebui să-şi reperfecteze buletinele de identitate. Da, deoarece centrul administrativ se va schimba, stimaţi colegi. Şi atunci eu îmi pun o întrebare. Cine va achita costurile pentru o procedură simplă de schimbare, reperfectare a buletinelor de identitate, care îl va costa pe simplu cetăţen 200, 300 de lei, drumurile încolo-înapoi", a întrebat Vasile Bolea.

Deputatul PAS Dan Perciun a reproşat opoziţiei că nu înţelege faptul că această reformă este de importanţă naţională.

"Pe asemenea subiecte de importanţă naţională, care ţin de supravieţuirea noastră ca stat, este foarte important să existe un consens între toate forţele politice din aceaastă ţară. Din păcate, avem ce avem. Avem o opoziţie vândută Kremlinului, avem o opoziţie care refuză să privească lucrurile lucid, preferă, pentru interese proprii, să ducă această ţară în beznă. Dar noi o să facem tot posibilul ca în fiecare localitate din Republica Moldova să existe un nivel de bunăstare şi suntem gata să ne asumăm decizii dificile", a punctat Perciun.

Potrivit proiectului de lege, amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi (satele/comunele și orașele/municipiile), în baza deciziilor consiliilor locale, cu respectarea unor condiții, principii și proceduri. Astfel, în condițiile de bază ale amalgamării voluntare se prevede că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să fie continuu, iar numărul populației acesteia de minim 3000 de locuitori.

Procesul de amalgamare voluntară va fi inițiat în baza unor decizii emise de consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor locali aleși. Autoritățile administrației publice centrale vor oferi sprijin informațional, organizatoric și metodologic pentru realizarea amalgamării voluntare a UAT. De asemenea, statul va oferi sprijin financiar pentru localitățile care vor decide să se amalgameze. Acesta include alocări din bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii, suplinirea bugetelor locale pentru o perioadă de șapte ani, precum și alocarea altor stimulente financiare.

Documentul a fost elaborat de Cancelaria de Stat în cooperare cu partenerii de dezvoltare, fiind parte a Strategiei de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030.