Se trezesc dis-de-dimineaţă şi muncesc pe câmp, cot la cot cu adulţii. Vorbim despre copiii care în perioada vacanţei stau toată ziua în arşiţă sau ploaie pentru a câştiga un ban sau să-şi ajute părinţii. Pe de altă parte, de munca ieftină a copiilor trag foloase proprietarii de terenuri, care încalcă astfel legea.

Pentru toţi aceşti copii vara este asociată cu muncă şi responsabilitate, în loc să aibă parte de distracţii. De asemenea, pe seama acestor minori profită şi mai mulţi fermieri, care, prin abatere de la legislaţie, îi angajează neoficial la muncă. Cei mai mulţi dintre aceşti copii, majoritatea de la ţară, au între 14 şi 17 ani şi îşi încep ziua cu sapa în mâini.

Copiii spun că muncesc de bună voie, pentru a câştiga un ban sau pentru a-şi ajuta părinţii. Cel mai des minorii de la sate au grijă de animalele domestice sau merg pe câmp unde prăşesc de rând cu părinţii. De obicei sunt copiii din familii sărace care nu-şi permit să le ofere copiilor vacanţe pe timp de vară.

Familia Cupcianu din satul Rădoaia, raionul Sângerei, are doisprezece copii. Ei muncesc prin gospodărie, alături de părinţi, fără să spere la vacanţă.

"Am mers o singură dată la tabără, când eram mai mică. Acum îmi doresc să merg, dar ştiu că părinţii au nevoie de mine. Fac mâncarea, spăl rufele", a spus unul dintre copii.

Părinţii îşi câştigă existenţa muncind cu ziua sau din comercializarea produselor agricole crescute în gospodărie. Ei spun că nu s-ar descurca fără ajutorul copiilor.

"După ce îi hrănesc le spun, tu Danic treuie să duci vaca la deal, tu Năstica trebuie să strangi paturile, tu Marcela trebuie să mergi cu mine la bucătărie. Nu pot să-i dau, cum să-i dau la tabără dacă mie îmi trebie ca ei să fie acasă, fără dânşii eu greu mă descurc", a spus Eugenia Cupceanu, mama celor doisprezece copii.

"Îi punem la muncă, avem şi cote şi muncim cu toţii la pământ ca să avem şi porumb şi floarea-soarelui. De toate să avem", a spus Mircea Cupceanu, tatăş copiilor.

La munca minorilor apelează şi proprietarii de terenuri agricole. O confirmă şi adolescenţii zilieri.

"Ne iau la cules la prune, la cireşi, la prăşit. Am 14 ani", a spus un copil.

Autorităţile spun că este dificil de demonstrat cazurile de exploatare prin muncă a copiilor.

"Angajatorii persoane fizice poartă responsabilitate de la 2.000 la 3.000 de lei pentru fiecare persoană, care este admisă la muncă fără contractul individual de muncă, iar angajatorii persoane juridice poartă responsabilitate de la 7.000 la 10.000 de lei", spune şeful Inspecţia Muncii, Dumitru Stăvilă. 

Anul trecut, inspectorii muncii au depistat 116 cazuri de exploatare a copiilor prin muncă, iar de la începutul acestui an - doar cinci. 

Legislaţia ţării noastre permite angajarea la muncă a copiilor care au împlinit 15 ani, dar cu anumite condiţii. Ei nu pot fi supuşi activităţilor fizice solicitante sau presiunilor psihice, iar numărul orelor de muncă trebuie redus. 

Adolescenţii de 15-16 ani pot fi angajaţi pentru cel mult 24 de ore pe săptămână, iar cei de 17-18 - pentru maximum 35 de ore. Copiii nu pot munci însă pe timp de noapte sau în localuri în care sunt vândute băuturi alcoolice sau ţigări. Anul trecut, Inspecţia muncii a efectuat peste 6.000 de controale în acest sens.