Vremea se încălzeşte şi devine tot mai frumoasă, escapadele în aer liber sunt tot mai dorite şi mai frecvente, dar, după cum spune un proverb armenesc, nu există bine fără rău. O problemă care apare o dată cu vremea caldă sunt insectele nedorite. Astăzi sunt multe metode care ne ajută să le îndepărtăm sau chiar să scăpăm definitiv de ele.

De exemplu, soluţiile, spray-urile, diverse dispozitive - într-un cuvânt biodistructivele. Dar, toate acestea pot dăuna nu doar insectelor, ci chiar şi omului. Ce este mai periculos - să fim muşcaţi de insecte sau să ne intoxicăm cu diverse substanţe chimice?

Atunci când vrem să scăpăm de ţânţari şi alte insecte sâcâitoare, apelăm de regulă la substanţe repelente sau insecticide. Folosim cu încredere diverse creme, loţiuni, balsamuri sau spray-uri, care au menirea să alunge sau să omoare insectele, fără să ne gândim că acestea pot avea un impact negativ şi asupra sănătăţii noastre.

"Ca oricare substanţe chimice ele pot să irite mucoasele căilor respiratorii superioare, bunăoară al nasului, al gâtului. Totodată, deseori noi observăm un efect de iritare şi al căilor respiratorii, al bronhiilor deseori. S-ar putea manifesta aceste reacţii printr-o iritare a conjuctivei oculare, adică pot să provoace conjunctivite alergice, în unele cazuri pot avea efect şi asupra pielii, mai cu seamă când este vorba de copii mici, toate aceste insecticide pot să afecteze şi ţesutul tegumentar, adică pielea", spune medicul alergolog-pediatru Tatiana Gorelco.

Repelentele, insecticidele şi în special produsele biodistructive conţin substanţe chimice care pot avea efecte nocive asupra sănătăţii oamenilor sau asupra mediului înconjurător. Principala componentă a celor mai populare spray-uri este piretrina, menită să paralizeze sistemul nervos al ţânţarilor. Adevărul este că aceasta prezintă un potenţial pericol şi pentru celulele nervoase ale omului.

"Nu se permite în aceste substanţe să se includă substanţe cancerigene, substanţe mutagene, substanţe toxice, de asta vă asigur că în aceste produse nu nimeresc astfel de substanţe care pot ulterior să provoace efecte foarte grave", a menţionat şefa secţiei control al infecţiilor nosocomiale din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică, Ecaterina Busuioc.

O altă regulă importantă este ca astfel de produse să fie procurate doar din locuri autorizate. Instrucţiunile de utilizare trebuie citite cu atenţie, întrucât fiecare produs are specificul lui. De exemplu, spiralele fumigene anti-ţânţari nu pot fi folosite în spaţii închise, ci doar în aer liber.

Experţii din Coreea de Sud au efectuat un studiu care a arătat că în timpul arderii spiralei într-un spaţiu închis, aceasta emană tot atâta formaldehidă cancerigenă cât 22 de ţigări fumate. Ba mai mult, numărul particulelor solide prezente în fumul format în timpul arderii spiralei este egal cu cel emanat de 56 de ţigări. Acelaşi studiu a arătat că aceste spirale provoacă alergii şi astm la copii.

Potrivit estimărilor, aproximativ 12 la sută dintre oameni sunt alergici la insecticide, indiferent de tipul şi cantitatea acestora. De aceea, atunci când folosiţi un aparat electric cu rezervă lichidă împotriva ţânţarilor urmăriţi cu atenţie starea dumneavoastră de sănătate. În cazul în care apar dureri de cap sau erupţii cutanate pe piele, se astupă nasul, apare o senzaţie de disconfort sau de zgârietură în gât, mai bine renunţaţi la dispozitiv.

"Cu regret teste speciale pentru a depista sensibilizarea faţă de insecticide în special faţă de fumigatoare în general la noi în ţară nu există. Pur şi simplu dacă omul ştie că este predispus către o problemă alergică, el trebuie să evită la maxim contactul cu aceste insecticide", a mai spus medicul alergolog-pediatru Tatiana Gorelco.

Produsele folosite împotriva insectelor sunt testate în laboratoare pe parcursul a trei ani. Înainte de a fi înregistrate şi a ajunge pe piaţa din ţara noastră, produsele biodistructive, de exemplu, sunt examinate de o comisie de experţi autorizată de Ministerul Mediului, formată din virusologi, bacteriologi, biologi şi alţi specialişti din domeniu.

"Sfatul meu este să se dea prioritate metodelor mecanice fizice de înlăturare a insectelor fie zburătoare fie târâtoare. Şi doar ulterior să apeleze la substanţele chimice. Cu cât mai puţină utilizare cu atât mai bine şi pentru mediu şi pentru om şi pentru tot spaţiul pe care îl avem. Asta este mai sănătos", a conchis şefa secţiei control al infecţiilor nosocomiale din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică, Ecaterina Busuioc.

În lupta cu insectele pot fi folosite şi remedii naturale, precum uleiurile de mentă, busuioc sau eucalipt. Aceste uleiuri pot să înlocuiască cu succes rezerva lichidă pentru aparatele electrice anti-ţânţari. Ramurile proaspete de boz şi mirosul frunzelor de tomate de asemenea alungă ţânţarii. Alegerea vă aparţine!

Emisiunea Stil de viaţă poate fi urmarită integral AICI.