"Vlad Filat şi Evghenii Şevciuk au interese strategige diametral opuse"
Chiar dacă au interese tactice commune, premierul Vlad Filat şi şeful administraţiei de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk au interese strategige diametral opuse. De această părere este Nicu Popescu, cercetător la Centrul European pentru Relaţii Externe, din Londra. Într-un interviu acordat site-lui moldova.org, acesta susţine că federalizarea nu este o soluţie pentru conflictul transnistrean.
“Nu cred că societățile din dreapta și stânga Nistrului sunt gata pentru reglementarea conflictului în baza federalizării și, în acest sens, marja de manevră , atât a lui Evgheni Șevciuc, cât și a lui Vlad Filat este foarte redusă. Ambii au o coincidență de interese tactice, dar interesele strategice sunt diametral opuse”, a menţionat Nicu Popescu.
Cercetătorul mai susţine că Guvernul de la Chișinău ar trebui să intensifice legăturile economice și sociale cu malul celălat al Nistrului, fapt care ar putea fi folosit de Tiraspol drept o modalitatea de a îmbunătăți performanța economică a regiunii.
“Chișinăul este deschis intensificării legăturilor în speranța că acest lucru va edifica baza reintegrării, iar Tiraspolul speră că o mai mare deschidere a Transnistriei va permite consolidarea independenței. E un fel de loterie - peste 10 ani vom afla dacă Chișinaul sau Tiraspolul au avut dreptate. Oricum, la etapa actuală politica de cooperare este singurul lucru care mai rămâne Chișinăului în arsenalul politicilor de reintegrare”, a conchis Nicu Popescu.
PUBLIKA.MD menţionează că în ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult despre ideea federalizării Republicii Moldova. Preşedintele Partidul Socialiştilor din Moldova, Igor Dodon, consideră că aceasta ar fi cea mai bună soluţie pentru reglementarea conflictului transnistrean. Analiştii politici sunt, însă, de părere că un astfel de model nu ar fi convenabil pentru clasa politică.
Problema federalizării Moldovei a fost discutată, la modul serios, în 2003 când a existat şi un proiect, propus de Federaţia Rusă, numit "Memorandumul Kozak". Preşedintele Vladimir Voronin, a refuzat atunci în ultimul moment să semneze proiectul.