Românii ignoră regulile gramaticale, astfel că dezacordurile, cacofoniile şi virgula dintre subiect şi predicat sunt la ordinea zilei în vorbire şi scriere. Sunt doar câteva concluzii ale celor care administrează site-ul dexonline.ro, care au alcătuit o listă cu cele mai frecvente greşeli de exprimare ale românilor.

Un prim exemplu este folosirea incorectă a lui „decât" într-o construcţie afirmativă. Formulările corecte sunt „am numai 10 lei" sau „nu am decât 10 lei". Explicaţia acestei greşeli este pe primul loc în ghidul alcătuit de voluntarii site-ului, potrivit ziarului Adevarul.

În lista greşelilor se mai află: „de ce te râzi?", cu forma corectă „de ce râzi?" - pentru că verbul „a râde" este intranzitiv, nu reflexiv, pleonasmul „a avansa înainte" sau expresia „îmi place de cineva", cu forma corectă „îmi place cineva".

Cele mai frecvente greşeli în exprimarea scrisă, în opinia iniţiatorului dexonline.ro, sunt cele legate de folosirea cratimelor. Fie puse unde nu trebuie, ca în exemplele „să cere-ţi voie înainte să plecaţi" sau „nu trage-ţi!", fie ignorate: „cereţi drepturile tale" şi „trageţi pătura pe tine".

Numărul de „i" din cuvinte ridică multe probleme, în special în cazul cuvântului „membri", care apare deseori cu forma de plural „membrii" sau proprii părinţi - corect se spune propriii părinţi, membrii ai Consiliului - corect membri ai Consiliului, să fi - corect să fii, să şti - corect să ştii.

Experţii de la www.corectura.ro - care oferă servicii de corectură pentru toate tipurile de texte - au alcătuit o listă cu cele mai frecvente greşeli întâlnite în cei 33 de ani de experienţă în presă. Iată câteva dintre ele - virgula între subiect şi predicat, cacofoniile, repetiţiile în aceeaşi frază, conjunctivul, dezacordurile, pleonasmele.