Alolingvii trebuie să fie obligaţi de stat să cunoască limba română. Cel puţin aşa susţine Aurelia Hanganu, doctor în filologie la Academia de Ştiinţe. Iar o altă condiţie este ca politicienii să promoveze o politică unitară în acest sens. Subiectul a fost discutat în cadrul Ediţiei Speciale de vineri.

Fostul deputat în primul Parlament Valeriu Matei consideră că anume moldovenii sunt cei care trebuie să decidă ce limbă vorbesc. “Mă  deranjează când vine un om de altă origine etnică să îmi spună cine sunt eu, ce istorie am şi ce limbă vorbesc”, a mărturisit acesta.

Potrivit lui Matei, vinovată de situaţia creată se face elita politică: “Noi promovăm o mentalitate duplicitară, de tip sovietic. Nu sunt buni politicienii care cred că dacă merg la nivelul unor mentalităţi şi vor specula veşnic, vor avea numai beneficii. Rămân în istorie politicienii care duc după ei societatea, o educă. La noi majoritatea o constituie oameni laşi, fără caracter, care preferă să trăiască în minciună mereu, numai din comoditate”.

Opinia este împărtăşită şi de expertul în comunicare Cristian Saulea. “Problema este incapacitatea clasei politice de a promova nişte idei unitare”, subliniază expertul.

Iar fostul director al Biroului Relaţii Interetnice Olga Goncearova susţine că o parte din vină o poartă şi cetăţenii. “Primul a fost un moldovean care a spus limba moldovenească. Mai apoi au spus ruşii”, a spus Goncearova.

De aceeaşi părere este şi Aurelia Hanganu, doctor în filologie la Academia de Ştiinţe. “Este vorba despre această cedare şi moliciune a moldovenilor în promovarea propriei limbi. La universitate, o grupă întreagă de vorbitori ai limbii române şi un singur vorbitor de limba rusă şi întreaga grupă va începe a vorbi în rusă. Ar trebui să fie o tenacitate a noastră de a vorbi în română în orice condiţii, chiar dacă ne întreabă sau ni se răspunde în rusă”, a menţionat doctorul în filologie.

Există, însă, o soluţie. “Vorbim despre un stat care nu are grijă să-şi promoveze limba. Este vorba despre un efort minim al statului în ceea ce priveşte impunerea unei anumite limbi. Asta ar trebui să se introducă şi în R. Moldova, ca să funcţioneze. Altfel nu îmi imaginez cum ar putea fi învăţată limba”, a precizat Aurelia Hanganu.