Votul uninominal în democraţii europene. Cum au loc alegerile parlamentare în Franţa
În Franţa, scrutinul parlamentar se desfăşoară în două tururi fiind aplicat sistemul electoral uninominal majoritar absolut, dar şi sistemul proporţional.
Parlamentul francez este format din Adunarea Naţională sau Camera Inferioară, cu 577 de membri, şi Senat sau Camera Superioară, cu 348 de membri.
Mandatul deputaţilor are o durată de cinci ani, cel al senatorilor - de şase ani.
Francezii îşi aleg Adunarea Naţională prin scrutin majoritar uninominal în două tururi, iar pentru alegererea membrilor Senatului sunt folosite două tipuri de sisteme: sistemul majoritar cu scrutin uninominal în două tururi în departamentele mici în care se aleg cel mult trei senatori şi sistemul proporţional în celelalte.
În esenţă, votul uninominal în două tururi este foarte apropiat de sistemul votului uninominal majoritar cu deosebirea că în acest caz, dacă niciun candidat nu a obţinut din primul tur 50% +1 din voturi, se organizează cel de-al doilea tur de scrutin la care participă primii doi plasaţi.
În turul al II, majoritatea relativă este suficientă. În caz de egalitate perfectă, candidatul cel mai în vârstă, având câştig de cauză.
Pe lângă caracteristicile de mai sus mai trebuie de adăugat şi avantajul unei reprezentări sporite, deoarece mandatul se adjudecă cu o majoritate simplă, chiar dacă ea este obţinută din al doilea tur de scrutin.
- Centrul Naţional al Romilor susţine sistemul uninominal: Promovează egalitatea şi echitatea socială
- Votul uninominal, susţinut de Diaspora Georgienilor din Republica Moldova (DOC)
- Minorităţile naţionale ruse susţin sistemul uninominal de vot: Va aduce clasa politică mai aproape de oameni
- Votul uninominal, susţinut de Asociaţia Tineretului Ucrainean din Moldova: Cetăţenii vor avea mai multe drepturi
- Asociaţia Obştească "Uniunea Polonezilor din Moldova" susţine votul uninominal
- Comunităţile etnice din Moldova susțin votul uninominal: Va promova egalitatea şi echitatea socială