În cea de paisprezecea zi a unei insurecţii fără precedent contra liderului libian, aflat la putere de peste 40 de ani, Washingtonul a anunţat sosirea în regiune a forţelor navale şi aeriene, oficial în scopuri umanitare, dar subliniind, totodată, că toate opţiunile sunt pe masă.

"Se studiază mai multe planuri (...). Suntem pe cale să repoziţionăm forţele, pentru a beneficia de flexibilitatea necesară, imediat după ce vor fi luate hotărârile", a anunţat un purtător de cuvânt al Pentagonului, Dave Lapan.

Pentru a lansa o ofensivă aeriană, oficialii militari americani ar putea să utilizeze portavionul nuclear USS Entreprise, care se află, în prezent, în Marea Roşie, dar şi de portelicopterul USS Kearsage, care are la bord aproximativ 2.000 de oameni.

"Exilarea (lui Kadhafi) este o posibilitate reală, pentru a produce schimbarea" cerută de manifestanţii ieşiţi, de două săptămâni, pe străzi, în Libia, a declarat, anterior, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

Carney a repetat că Muammar Kadhafi ar trebui să "renunţe" la putere, aşa cum a declarat sâmbătă, pentru prima dată, preşedintele american, Barack Obama. Dar, liderul libian, ale cărui forţe mai deţin controlul doar asupra oraşului Tripoli şi regiunii acestuia, fără să mai controleze niciun câmp petrolifer strategic, a ignorat aceste solicitări.

"Poporul meu mă adoră. Ar muri pentru a mă proteja", a declarat el, luni, într-un interviu acordat mai multor publicaţii, declaraţii pe care ambasadorul american la ONU, Susan Rice, le-a calificat drept "delirante".

"Sincer, părea delirant, vorbind şi râzând în faţa unui jurnalist străin, în timp ce îşi masacrează propriul popor", a declarat Rice, care tocmai participase la o reuniune, la Casa Albă, între preşedintele Barack Obama şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

"Acest lucru arată cât de neîndreptăţit să guverneze şi cât de lipsit de contact cu realitatea este", a adăugat Rice, referindu-se la Kadhafi. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley, l-a invitat pe liderul libian să "iasă din cort şi să observe ceea ce se petrece în ţara sa".

Statele Unite şi aliaţii lor europeni din NATO au dezbătut, luni, la Geneva, în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, mijloacele de a pune capăt violenţelor în Libia şi de a grăbi plecarea de la putere a colonelului Muammar Kadhafi.

Carney a confirmat, de altfel, că se studiază ideea creării unei zone de excludere aeriană, în spaţiul aerian al Libiei, cu scopul de a împiedica regimul să atace populaţia.

La Geneva, secretarul de Stat, Hillary Clinton, a dat, însă, asigurări că nicio acţiune militară, care să implice nave americane, nu este prevăzută în Libia.

"Aşa cum ştiţi, avem forţe navale în Mediterana", a anunţat ea. "Credem că va fi nevoie de ele pentru a ajuta în intervenţia umanitară. Ştim, de asemenea, că vor fi, din nefericire, şi nevoi pentru misiuni de salvare", a adăugat ea.

În paralel, Departamentul Trezoreriei a dezvăluit că Statele Unite au blocat active libiene în valoare de 30 de miliarde de dolari, după sancţiunile anunţate vineri de Casa Albă.

Potrivit secretarului interimar al Trezoreriei, însărcinat cu lupta contra terorismului şi informaţiilor financiare, David Cohen, este vorba despre "cea mai importantă blocare de fonduri realizată vreodată, în virtutea unui program de sancţiuni", în istoria Statelor Unite.