Astăzi se împlinesc zece ani de la parafarea aşa-numitului "Plan Kozak" pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Documentul prevedea crearea unei federaţii asimetrice, în care Transnistria şi Găgăuzia urmau să obţină statut special. Când totul părea decis, preşedintele de atunci al Moldovei, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze acest plan.

Planul de soluţionare a conflictului transnistrean a fost elaborat în 2003 de către unul dintre consilierii de atunci ai preşedintelui rus, Dmitri Kozak. Documentul oferea Transnistriei şi Găgăuziei dreptul de a bloca proiectele de lege care ar dezavantaja regiunile. Planul mai consfinţea staţionarea trupelor ruse în stânga Nistrului pentru o perioadă de 20 de ani. Documentul a fost dur criticat de opoziţie care a scos mii de oameni în stradă.

Preşedintele de atunci al Moldovei, Vladimir Voronin, şi-a explicat decizia de a respinge planul prin faptul că acesta nu a fost coordonat cu structurile europene.

"Recent, noi am declarat fără echivoc despre vectorul european de dezvoltare a ţării şi despre integrarea noastră în Europa. Şi ajungem să soluţionăm această problemă la spatele Europei şi OSCE. Ar fi absolut de neînţeles pentru structurile europene", a menţionat Voronin.

Decizia autorităţilor Moldovei a stârnit reacţii dure din partea autorului planului. "Am venit aseară de la Kiev şi am văzut cum în faţa Preşedinţiei face repetiţii Garda de Onoare, la ora nouă seara. Şi, în acelaşi timp, are loc o reuniune la care se decide cum să fie refuzată semnarea planului. Este ceva dincolo de bine şi de rău", a delcarat fostul consilier al preşedintelui Rusiei, Dmitri Kozak.

Relaţiile dintre Republica Moldova şi Rusia s-au înrăutăţit semnificativ după ce a fost respins "planul Kozak". Moscova consideră că documentul a fost o şansă unică de a rezolva conflictul transnistrean. De aceeaşi părere este şi actuala conducere de la Tiraspol.