Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc luni, 2 februarie, sărbătoarea Întâmpinării Domnului. În popor, praznicul este cunoscut sub denumirea de Stretenia şi cinsteşte ziua aducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfânta lui mamă şi de dreptul Iosif.

Femeile au grijă să nu arunce în bătătură cărbuni aprinși, pentru că măresc fertilitatea lupoaicelor. Se spune că, dacă o lupoaică înghite un cărbune aprins, „rămâne grea”.

zeului Pan, supranumit și Lupercus, adică ucigătorul lupilor, spre ocrotirea turmelor.Tradiția are legătură cu străvechea sărbatoare romană a Lupercaliilor, de la începutul lui februarie, când aveau loc lustrațiuni și procesiuni în jurul Romei, cu făclii aprinse, în onoarea 

În ziua praznicului, este bine ca mamele ai căror copii sunt bolnavi să dăruiască lucruri de îmbrăcăminte copiilor săraci.

Practicarea acestui ritual aduce bucurii și alungă boala din familiile generoase.

Potrivit uneia dintre ele, cine lucrează în ziua de Stretenie va avea parte de boală și i se va strâmba gura; dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna; dacă însă va bea apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi; dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci va fi o vară călduroasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare.

Ca la orice mare sărbătoare, se spune că, în această zi, se află vremea de peste an, acum, anotimpul rece se luptă cu cel cald, moment propice pentru a face previziuni meteorologice.

Dacă e cald, e bine, dar mai ales dacă ursul își strică bârlogul e semn de primăvară timpurie. Ursul este un personaj totemic în credință populară, asociat cu un bătrân puternic și înțelept, în legătură cu care se pune schimbarea vremii. Dacă de Stretenie e soare și ursul își vede umbra, iarna se mai prelungește cu încă șase săptămâni.

Dacă, însă, e vreme noroasă și ursul nu-și vede umbra, înseamnă că frigul va slăbi, iar primăvara e aproape.