Miile de bucăţele de hârtie, având înscrise dorinţe şi rugăciuni ale credincioşilor şi vizitatorilor depuse în crăpăturile Zidului Plângerii din Ierusalim, au fost retrase miercuri în cadrul operaţiunii de curăţenie generală care se efectuează de două ori pe an, scrie agerpres.ro.

Lucrătorii israelieni au descins la Zidul Plângerii, principalul lăcaş de cult al evreilor, şi au cules bileţelele în pungi de plastic care ulterior vor fi arse pe Muntele Măslinilor, în apropiere de Oraşul Vechi.

Operaţiunea de curăţire se realizează la fiecare şase luni: înainte de sărbătoarea Rosh Hashana, sau Anul Nou Evreiesc, şi înainte de sărbătorile de Paşti, sau Pesahul evreiesc, când se comemorează exodul poporului evreu din Egipt pentru a scăpa din sclavie şi care se marchează la 20 aprilie, potrivit calendarului ebraic.

Zidul Plângerii este considerat a fi principalul loc sacru al iudaismului, fiind de fapt un vestigiu care înconjura curtea Templului iudeu din Ierusalim. Încă din cele mai vechi timpuri, Zidul Plângerii a fost lăcaş de rugăciune şi principalul loc de pelerinaj pentru evrei încă din secolul al IV-lea.

Practica de a lăsa mesaje scrise în crăpăturile zidului a devenit deja o tradiţie. Se pare că această formă de manifestare datează demult: 1743 este anul în care se menţionează oficial că dorinţele se împlinesc mai repede dacă sunt scrise de mână pe bucăţele de hârtie.

Nu doar credincioşii evrei, ci şi vizitatorii străini lasă astfel de mesaje. Potrivit statisticilor, peste un milion de bileţele sunt depuse anual în crăpăturile Zidului Plângerii.