Astăzi, în toată România, este sărbătorită Ziua Constantin Brâncuși. S-au împlinit 144 de ani de la nașterea marelui sculptor român. Cu această ocazie, vor avea loc ceremonii în toate orașele de peste Prut, cele mai grandioase fiind programate la București și Târgu Jiu.

În capitala României, în fața Muzeului Național de Artă, este pregătită proiecția unei holograme 3D. Aceasta va avea șapte metri înălțime și a costat aproximativ 40 de mii de euro. La Târgu Jiu, va avea loc inaugurarea Muzeului Național "Constantin Brâncuși", în casa Barbu Gănescu, unde a locuit o perioadă sculptorul. Ambasador onorific al Zilei Brâncuși a fost aleasă, în acest an, cântăreața basarabeană Irina Rimes. Vestea a trezit un val de nemulțumire în rândul opiniei publice, invocându-se atât faptul că interpreta noastră nu ar fi cel mai bun exemplu de cunoscător al artei marelui sculptor, dar și faptul că artiștii din Republica Moldova ar fi prea mult promovați în România. În apărarea Irinei Rimes au sărit însă mai multe personalități.

Acum, autoritățile române nu ratează nicio ocazie de a-l ridica în slăvi pe Constantin Brâncuși. Însă, nu a fost așa întotdeauna. Maestrul și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în exil, în Franța, unde a și murit. În 1951, el a vrut să doneze statului român cele 230 de sculpturi din atelierul său de la Paris, însă a fost refuzat. Patru ani mai târziu, el a cerut autorităţilor de la Bucureşti să fie repatriat, pentru a fi înmormântat alături de părinții săi, însă cererea i-a fost refuzată.

Decenii mai târziu, adică în 2014, autoritățile de la București au încercat, cel puțin la nivel declarativ, să repatrieze una dintre cele mai prețioase opere ale lui Brâncuși, "Cumințenia Pământului". Proprietarii de atunci și-au manifestat intenția de a vinde capodopera, iar Bucureștiul anunțase că va plăti 20 de milioane de euro. În realitate, autoritățile române au făcut două oferte, de 1 milion de euro și de 2 milioane de euro. Ambele au fost refuzate. Epopeea a continuat în 2016, când guvernul de la București a anunțat că va plăti 11 milioane de euro, însă din buget vor fi alocate doar 5 milioane, restul urmând să fie plătite din buzunarele românilor.

În prezent, "Cumințenia Pământului" rămâne într-o colecție privată la București.