La 25 decembrie 1989, a avut loc procesul soţilor Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar. Tribunalul i-a condamnat pe cei doi, cu unanimitate de voturi, la moarte şi confiscarea averii sub acuzaţiile de genocid, subminarea puterii de stat şi subminarea economiei naţionale. Sentinţa a rămas definitivă (inculpaţii au refuzat să facă recurs) şi a fost executată (prin împuşcare cu mitraliera) în incinta garnizoanei din Târgovişte, unde cei doi fuseseră aduşi pe 22 decembrie, scrie descoperă.ro.

În cursul nopţii de 24 spre 25 decembrie, continuă atât confruntarea armată dintre militari, revoluţionari înarmaţi şi „terorişti”, cât şi organizările şi reorganizările politice.

În jurul orei 8.00, şeful MStM, generalul Ştefan Guşă, este înlocuit la comandă cu generalul Vasile Ionel.

Aproximativ la aceeaşi oră, la MApN, încep să vină delegaţii, care vor pleca la Târgovişte pentru a particpa la procesul lui Ceauşeştilor. Comandantul unităţii târgoviştene, colonel Andrei Kemenici, primeşte de la Bucureşti, o informaţie şi un ordin: este anunţat că va sosi, de la Bucureşti, o comisie constituită pentru procesul lui Nicolae Ceauşescu; după un timp - potrivit dr. Alesandru Duţu, „Revoluţia din decembrie 1989” -, generalul Mocanu, Comandantul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, îi ordonă lui Kemenici să tragă în tot ce zboară. ,,Din informaţiile pe care le am unitatea va fi atacată de elicoptere. Ordin: se doboară tot!”. Comandantul Aviaţiei Militare, generalul Iosif Rus, dă şi el un ordin similar.

La ora 12.00, două elicoptere PUMA 92, avându-i la bord pe membrii comisiei, decolează de la baza sportivă Ghencea. Andrei Kemenici este informat de generalul Stănculescu despre faptul că două elicoptere se îndreaptă către unitatea sa, acestea arborând insemne de recunoaştere. În aceste condiţii, comandantul unităţii revocă ordinul de deschidere a focului şi doborâre.

Cele două aparate de zbor aterizează în jurul orei 13.00, aducând la sol completul de judecată al Tribunalului Militar Excepţional. Se iau măsurile necesare, se inspectează zona, medicii îi examinează pe cei doi arestaţi.

Procesul începe la ora 13.20 şi se încheie o oră mai târziu, la 14.30. În zece minute se deliberează sentinţa, citită la ora 14.40. Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte prin împuşcare, pentru „genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi subminarea economiei naţionale”.

Într-un comunicatul transmis la Televiziune şi Radio, este stipulată şi acuzaţia de încercare de părăsire a ţării, cu ajutorul unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuşi la bănci străine.

Sentinţa tribunalului a fost executată la ora 14.50, prin împuşcare, la zidul clădirii administrative a UM 01417, Târgovişte. Plutonul de execuţie a fost format din paraşutiştii: Ionel Boieru – căpitan, Octavian Gheorghiu – sergent major, Dorin Cârlan – plutonier.

Trupurile celor doi au fost înfăşurate în foaie de cort şi urcate într-unul dintre cele două elicoptere, care au decolat în jurul orei 15.00. Acestea îi aveau la bord şi pe membrii completului de judecată.

Anunţul despre procesul şi execuţia dictatorilor apare în media, abia la ora 20.45.

Peste noapte, trupurile Ceauşeştilor au fost „uitate” pe unul dintre terenurile de sport din complexul Ghencea, fiind recuperate a doua zi, şi depuse la morga Spitalului Militar din Bucureşti.

Nicolae şi Elena Ceuşescu au fost înmormântaţi la data de 30 decembrie – pe ascuns – în Cimitirul Ghencea.

Deşi execuţia celor doi a avut loc în 25 decembrie, tirul teroriştilor a continut, în bună măsură diminuat, până după ultima zi a anului 1989.