De 21 de ani sărbătorim Ziua limbii române. Lupta pentru limbă şi alfabet a românilor dintre Prut şi Nistru, catalogată de istorici drept simbol al independenţei, a culminat în vara anului 1989.

Pe 27 august, peste 70 de mii de participanţi la Marea Adunare Naţională s-au pronunţat pentru decretarea limbii române ca limbă de stat. Pe 31 august, Sovietul Suprem a adoptat legislaţia lingvistică.

Limba moldovenească a fost declarată limbă oficială, scrisă în grafie latină. Dar din 1 septembrie, prima zi de şcoală, obiectul de studiu s-a numit Limba şi literatura română, la decizia ministrului Învăţământului de atunci, Nicolae Matcaş.

Parlamentul agrarian, ajuns la putere în 1994, a adoptat Constituţia Republicii Moldova. Articolul 13 are la bază "Legea cu privire la statutul limbii" din '89.

Astfel, în Constituţie se stipulează că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine".

În perioada următoare, savanţi şi lingvişti au avut mai multe tentative de a modifica acest articol. În 1996, o încercare a preşedintelui Mircea Snegur de a schimba denumirea limbii oficiale în "română" a fost respinsă de Parlament, pe motiv că ar încuraja expansionismul românesc.