Opt din zece fântâni de pe teritoriul municipiului Chişinău nu corespund normelor sanitare. Situaţia este cauzată de neglijenţa oamenilor şi a mizeriei din preajma puţurilor. Specialiştii spun că numărul mare de nitrați în apă poate duce la cancer, boli diareice acute, dar şi holeră.

Pentru a ne convinge şi noi cât de bună este apa am decis să facem un experiment. Am prelevat probe de apă din robinet din Chişinău şi dintr-o suburbie.

Am colectat apă din trei fântâni din satele din apropiere şi am luat apă dintr-un izvor. Toate acestea au fost duse în laboratorul de la Centrul de Sănătate Publică din Chişinău unde a fost verificată apa la nitrați, amoniu, clor, fier, nitriti, duritate.

Astfel, în urma verificărilor s-a depistat că ambele probe luate din robinet, cât şi apa din izvor corespund normelor. În acelaşi timp, două fântâni din care am luat apă s-a depistat o cantitate mare de nitrați şi doar în una era apă potabilă.

Reprezentanţii Centrul de Sănătate Publică din Chişinău, spun că deşeurile umane sau animale pot contribui la contaminarea cu nitraţi a apelor din sol, dar şi pesticidele.

"Avem 1.600 de fântâni în suburbiile municipiului Chişinău. Şi din păcate nu corespund normelor sanitare nici la indicatorii microbiologici, fiindcă depistăm în ele eserihia cioli. Nici după indicatorii sanitaro-chimici, deoarece vedem şi o majorare a cantităţii de nitraţi", a spus directorul CSP Chişinău, Luminița Suveică.

Locuitorii oraşului adesea apelează la Centrul de Sănătate Publică pentru a verifica calitatea apei. La prelevarea probelor de acasă merge specialistul, iar în maximum două ore apa trebuie să ajungă în laborator.

"Îmbrăcăm mănuşile, flambăm robinetul, zece minute curge apa prelevăm probele şi le aducem în laborator în geantă specială cu îndreptare. Aici indicăm de unde am luat ora prelevării la care indicatori sanitaro-chimici sau bacteriologici", a spus asistenta, medic igienist, Nina Nichitina.

După ce au fost codificate sticlele cu apă, aceasta ajunge în laborator unde este verificată la mai mulţi indicatori.

"Conform îndreptării noi facem toţi indicii care sunt acolo, acum spre exemplu fac duritatea apei. Facem grupa azotului, adică amoniac, nitriți, nitrați, cloruri, sulfați, rezidiu fix, fier, fluor, toţi indicii care sunt arătaţi în hotărârea Guvernului", a spus medicul CSP Chişinău, Nina Postica.

În timp ce chişinăuenii preferă să bea apă îmbuteliată, cei de la sate consumă apă din robinet sau din fântână.

"Din robinet nu, pentru pregătirea mâncarea, dar aşa cumpărăm. Mai mult cumpărăm apă că bem multă apă câte doi litri la fiecare de om. "

"Când de la magazin, când piaţă luăm, mai sunt buticile astea şi de acolo luăm. Când nu avem bani luăm de la robinet ce să facem."

"Eu beau apă din fântână, din robinet, din izvor beau şi cumpărăm apă. Din robinet ştiu că se mai verifică."

"Noi bem apa de la robinet, avem apă trasă. - Aţi verificat-o vreodată după calitate? - Nu, niciodată. Din fântână rar bem acum nu prea, înainte mai mult. După tehnologie cred că apa de la robinet e mai bună, dar la lume pare totuşi de la fântână mai gustoasă."

"Nu am verificat niciodată că e cam scump şi mă bate la buzunar. Mai mult iarna din casă de la robinet dar vara de la fântână. - Curăţiţi des fântâna? - Curăţim că este a noastră proprie."

Specialiştii de la Centrul de Sănătate Publică din Chişinău, spun că fiecărui om pe zi trebuie să îi revină 300 de litri de apă, în Capitală unei persoane îi revine 230 de litri în timp ce în unele localităţi, doar 5 litri. Ziua Mondială a Apei este marcată în fiecare an în data de 22 martie.