Ziua Mondială a Siguranţei Alimentare este marcată astăzi, 7 iunie, în premieră în toată lumea.

Prin decizia Adunării Generale a ONU din decembrie 2018, s-a convenit că, începând cu anul 2019, anual, să fie marcată Ziua Mondială a Siguranței Alimentare.

Tema priemei ediţii a sărbătorii este "Siguranța alimentară, contribuția fiecăruia", care are ca scop sensibilizarea şi îndemnarea populaţiei la acțiuni de prevenire, detectare și gestionare a riscurilor alimentare care vor contribui la securitatea alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricolă și dezvoltarea durabilă. 

Potrivit OMS, alimentele contaminate cu bacterii periculoase, virusuri, paraziți sau substanțe chimice provoacă peste 200 de diferite de boli – de la diaree la cancere, iar, anual, se îmbolnăvesc aproximativ 600 milioane oameni (sau o persoană din zece), dintre care 420 mii, mor; 40% dintre copiii cu vârsta până la 5 ani sunt afectați de boli de origine alimentară, iar 125 mii dintre aceştia, mor.

În domeniul siguranței alimentare, în Republica Moldova o problemă esențială o constituie organizarea alimentației copiilor, scrie ansap într-un articol.

Potrivit sursei, un pericol iminent pentru sănătatea acestora îl prezintă consumul alimentelor nesănătoase – cu un conținut sporit de sare, zahăr și grăsimi (dulciurile, fast-food-urile, sticksurile, snacksurile, alunele, pesmeţii, etc). Pe parcursul vieții, acestea ar putea favoriza hipercolesteremia, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, osteoporoza şi cancerul.

În Republica Moldova se înregistrează, anual, cca.18-20 mii cazuri de BDA, inclusiv în jur de 10 decese, inclusiv copii sub 5 ani şi adulţi, iar în 65-76% de cazuri sunt afectați copiii de 0-17 ani și, anual, izbucnesc cca 22 focare epidemice cu implicarea unui număr de la 5-10 până la 300 bolnavi.

Salmonella, Campylobacter și Escherichia coli enterohemoragică sunt agenții patogeni alimentari care cel mai frecvent afectează milioane de oameni anual, cu consecințe grave, fatale, manifestându-se prin febră, cefalee, greață, vărsături, dureri abdominale și diaree. 

Dintre produsele chimice cele mai relevante sunt toxinele naturale și poluanții de mediu, care se acumulează în mediu și în organismul uman sau în lanțurile alimentare de animale. 

Povara bolilor de origine alimentară pentru sănătatea publică și economie rămâne a fi subestimată din cauza raportării insuficiente privind infecțiile alimentare și a dificultății de a stabili relații de cauzalitate între contaminarea alimentelor și boala sau moartea care rezultă.

OMS, în comun cu FAO, cu Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și alte organizații internaționale întreprind activități pentru a asigura siguranța alimentară de-a lungul întregului lanț alimentar – de la producție la consum.