Ziua mondială de combatere a malariei
foto: sanatate.bzi.ro
Ziua mondială de combatere a malariei se marchează în fiecare an la 25 aprilie, o boală care poate fi prevenită şi chiar vindecată.
"Pregătiţi să învingem malaria" este tema din acest an, temă ce reflectă eforturile şi implicarea comunităţilor la nivel mondial pentru a învinge în totalitate această boală.
După o perioadă de succes în controlul şi combaterea malariei, se constată că ritmul actual al evoluţiei boli face dificilă atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru 2020, cuprinse în ''Global Technical Strategy for Malaria 2016-2030'' al OMS, ce prevede o reducerea cu 40% între 2016- 2030 a incidenţei cazurilor de malarie şi a ratelor mortalităţii cauzate de această boală, potrivit www.who.int/campaigns/malaria-day/2018.
Malaria, în prezent, împarte ţările în două categorii: ţări care se îndreaptă spre eradicarea boli şi ţări care au raportat creşteri semnificative ale cazurilor de malarie. Boala are încă un impact devastator asupra oamenilor, în special, pe continentul african, unde ucide, anual, aproape o jumătate de milion de copii sub cinci ani. Instrumente eficiente pentru prevenirea şi tratarea malariei există deja, dar sunt necesare fonduri mai mari pentru a le pune la dispoziţia oamenilor care au nevoie de ele.
Prin acţiunile organizate în această zi, se doreşte conştientizarea pericolului pe care această maladie îl reprezintă, dar şi conjugarea eforturilor în lupta împotriva acestui flagel.
În Raportul pe 2017 privind malaria la nivel mondial, se evidenţiază progresele remarcabile obţinute în combaterea acestei boli. În 2016, au existat 216 milioane de cazuri de malarie la nivel mondial şi au fost înregistrate 445 000 de decese legate de malarie, potrivit www.un.org. OMS a sprijinit cu 2,7 miliarde de $/SUA, acţiunile pentru controlul acestei boli şi continuă să sublinieze necesitatea unei investiţii mai mari şi a unei acoperiri extinse a instrumentelor de prevenţie, de diagnoză şi a tratamentului malariei.
Ziua mondială de combatere a malariei a fost adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la cea de a 60-a sesiune a sa, din mai 2007, ca o şansă de a evidenţia progresele care au fost deja realizate pentru prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a fi un prilej în a obţine o mobilizare a acţiunilor de accelerare a luptei împotriva acestei boli mortale.
Principiile de bază care stau la baza Zilei mondiale de combatere a malariei sunt: diagnosticarea precoce şi tratamentul prompt, eficient; utilizarea raţională a tratamentului împotriva malariei; utilizarea terapiei combinate în prevenirea sau întârzierea dezvoltării rezistenţei, scrie Agerpres.ro.
Malaria sau Paludismul face parte dintre cele mai vechi boli ale omenirii şi este în acelaşi timp şi actuală. Se pare ca ea s-a manifestat prima dată la om, acum 50 000 de ani. Există patru specii de paraziţi care transmit malaria la om. Paludismul se manifestă la început prin febră, care apare la câteva săptămâni după contractarea bolii, apoi evoluează apoi în cicluri, cu alternanţă de febră, însoţită de tremurături şi transpiraţii reci.
Astăzi, marea majoritate a cazurilor de malarie se înregistrează în Africa sub-sahariană, dar boala afectează şi Asia, America Latină, Orientul Apropiat şi Europa.
"Pregătiţi să învingem malaria" este tema din acest an, temă ce reflectă eforturile şi implicarea comunităţilor la nivel mondial pentru a învinge în totalitate această boală.
După o perioadă de succes în controlul şi combaterea malariei, se constată că ritmul actual al evoluţiei boli face dificilă atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru 2020, cuprinse în ''Global Technical Strategy for Malaria 2016-2030'' al OMS, ce prevede o reducerea cu 40% între 2016- 2030 a incidenţei cazurilor de malarie şi a ratelor mortalităţii cauzate de această boală, potrivit www.who.int/campaigns/malaria-day/2018.
Malaria, în prezent, împarte ţările în două categorii: ţări care se îndreaptă spre eradicarea boli şi ţări care au raportat creşteri semnificative ale cazurilor de malarie. Boala are încă un impact devastator asupra oamenilor, în special, pe continentul african, unde ucide, anual, aproape o jumătate de milion de copii sub cinci ani. Instrumente eficiente pentru prevenirea şi tratarea malariei există deja, dar sunt necesare fonduri mai mari pentru a le pune la dispoziţia oamenilor care au nevoie de ele.
Prin acţiunile organizate în această zi, se doreşte conştientizarea pericolului pe care această maladie îl reprezintă, dar şi conjugarea eforturilor în lupta împotriva acestui flagel.
În Raportul pe 2017 privind malaria la nivel mondial, se evidenţiază progresele remarcabile obţinute în combaterea acestei boli. În 2016, au existat 216 milioane de cazuri de malarie la nivel mondial şi au fost înregistrate 445 000 de decese legate de malarie, potrivit www.un.org. OMS a sprijinit cu 2,7 miliarde de $/SUA, acţiunile pentru controlul acestei boli şi continuă să sublinieze necesitatea unei investiţii mai mari şi a unei acoperiri extinse a instrumentelor de prevenţie, de diagnoză şi a tratamentului malariei.
Ziua mondială de combatere a malariei a fost adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la cea de a 60-a sesiune a sa, din mai 2007, ca o şansă de a evidenţia progresele care au fost deja realizate pentru prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a fi un prilej în a obţine o mobilizare a acţiunilor de accelerare a luptei împotriva acestei boli mortale.
Principiile de bază care stau la baza Zilei mondiale de combatere a malariei sunt: diagnosticarea precoce şi tratamentul prompt, eficient; utilizarea raţională a tratamentului împotriva malariei; utilizarea terapiei combinate în prevenirea sau întârzierea dezvoltării rezistenţei, scrie Agerpres.ro.
Malaria sau Paludismul face parte dintre cele mai vechi boli ale omenirii şi este în acelaşi timp şi actuală. Se pare ca ea s-a manifestat prima dată la om, acum 50 000 de ani. Există patru specii de paraziţi care transmit malaria la om. Paludismul se manifestă la început prin febră, care apare la câteva săptămâni după contractarea bolii, apoi evoluează apoi în cicluri, cu alternanţă de febră, însoţită de tremurături şi transpiraţii reci.
Astăzi, marea majoritate a cazurilor de malarie se înregistrează în Africa sub-sahariană, dar boala afectează şi Asia, America Latină, Orientul Apropiat şi Europa.